România cumpără 200 de rachete Patriot prin intermediul NATO. Ministrul român al Apărării: „Un răspuns la provocări”

România achiziționează 200 de rachete Patriot printr-un program comun la nivel NATO. Costul estimat pentru cumpărarea acestora este de peste un miliard de euro, fără TVA, scrie news.ro. Potrivit Ministerului român al Apărării, în preț sunt incluse piese de schimb şi servicii conexe.

„Această achiziție demonstrează că Alianța are soluții adecvate şi adaptate situației de securitate cu care ne confruntăm în estul Europei, odată cu declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Consider că acest proiect este un succes, un model de cooperare între aliați, şi un exemplu de dezvoltare a capacităților de producție pentru apărare care merită replicat la nivelul Europei”, a declarat ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr.

De asemenea, Tîlvăr a dat asigurări că Ministerul Apărării Naționale de la București va continua demersurile pentru achiziția de echipamente militare şi muniții de ultimă generație.

„Programele de înzestrare aflate în derulare sau în pregătire vor contribui la dezvoltarea şi menținerea de către Armata României a unor capabilități de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente. România contribuie, astfel, la implementarea unor măsuri eficiente pentru descurajarea oricărei agresiuni la adresa spațiului euroatlantic şi articulării unui răspuns adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate”, a mai menționat Angel Tîlvăr, potrivit sursei citate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Cinci deputați PAS au decis să renunțe la mandatul de parlamentar

Cinci deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) – Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel – au decis să renunțe la mandatul de deputat. Anunțul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, pe 12 noiembrie.

„Colegii noștri, deputații Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel, au decis să renunțe la mandatul de deputat și au ales să-și continue activitatea pe care o aveau înainte. Vă mulțumim, colegi, pentru munca pe care ați depus-o și cu siguranță, vom fi în continuare o echipă și fiecare va munci pentru pace, dezvoltare, UE și pentru o Moldovă membră a Uniunii Europene”, a anunțat Grosu.

Potrivit liderului PAS, decizia a fost luată la ședința fracțiunii care a avut loc pe 12 noiembrie, în contextul în care „este ultima săptămănă în care deputații trebuie să decidă – rămân în Parlament sau revin la funcțiile care le-au avut până la validarea mandatelor”. „Foarte mult ne-am dorit să rămână în Parlament, dar respectăm decizia. Rămân alături de noi oriunde ar activa”, a adăugat Grosu.

Maria Acbaș, antreprenoare din Comrat, a fost a 16-a pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Decizia ei de a candida a stârnit reacții, mai ales în contextul în care, la alegerile din 2021, a candidat pe listele Partidului „Congresul Civic”, condus de fostul deputat comunist Mark Tkaciuk. Numele ei a revenit în aceste zile în spațiul public în contextul unui raport al Serviciului de Informații și Securitate. Deputatul Vasile Costiuc a afirmat, cu referire la raport, că „banii lui Ilan Șor, veniți prin rețele rusești de influență, au ajuns inclusiv la firma administrată de Acbaș”. Aceasta a calificat declarația drept „o acuzație absolut nefondată” și a explicat modul în care cei aproape 20 de mii de euro au ajuns pe contul firmei și ulterior au fost înlăturați.

Constantin Cheianu, jurnalist și scriitor, a fost al 12-lea pe lista PAS. Anunțul făcut de Igor Grosu că jurnalistul va candida a venit la o zi după ce Cheianu anunțase că președinta Maia Sandu i-a propus să candideze pe lista PAS la alegerile parlamentare.

Roman Cojuhari a fost al 34-lea pe lista PAS. Din 2023, el este director general al Agenției Proprietății Publice. Anterior, a deținut funcția de director interimar al întreprinderii de stat „Poșta Moldovei”.

Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Bostan a declarat anterior că a decis să candideze pentru a-și aduce contribuția la asigurarea faptului că formațiunile pro-europene vor câștiga cursa electorală.

Nicolae Drăgănel a fost al 40-lea pe lista PAS. Este istoric de profesie. În prezent deține funcția de președinte al raionului Călărași.

***

Anterior, opt deputați ai formațiunii de guvernământ PAS au demisionat. Cinci parlamentari – Vladimir Bolea, Mihai Popșoi, Ludmila Catlabuga, Dan Perciun și Emil Ceban – au renunțat la mandat după ce au devenit membri ai cabinetului condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu. Totodată, Dorin Recean și Artur Mija și-au depus demisiile după ce au anunțat că se retrag din politică, iar Nicu Popescu a demisionat după ce a fost numit emisar special al președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Ulterior, pe 6 noiembrie, Curtea Constituțională a validat mandatele a opt candidați supleanți de pe lista PAS: Igor Talmazan, Valeriu Carțîn, Angela Munteanu-Pojoga, Gheorghe Ichim, Veronica Briceag, Veronica Cupcea, Alexandru Trubca și Liliana Grosu.

Conform Legii privind statutul deputatului în Parlament, mandatul vacant este atribuit supleantului imediat următor de pe listă, iar Curtea Constituțională decide validarea sau nevalidarea acestuia în cazul constatării unor încălcări ale legislației electorale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: