hotnews.ro

România, în Schengen din 31 martie aerian și maritim. Regulile pe care trebuie sa le respecte cetățenii români

România intră în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024. Ministerul român al Afacerilor Interne a explicat ce înseamnă acest lucru pentru călători și ce reguli vor fi aplicate. Menționăm, regulile sunt valabile și pentru moldovenii cu cetățenie română. 

Ministerul român al Afacerilor Interne a declarat că, începând cu 31 martie 2024, cetățenii români care călătoresc în țările din zona Schengen nu vor mai trebui sa treacă prin control de frontieră.

Polițiștii vor fi în continuare prezenți în aeroporturi și vor putea verifica identitatea și situația legală a persoanelor pentru a preveni și combate posibile infracțiuni. Acțiunile poliției nu vor avea ca obiect controlul trecerii frontierei, ci vor viza în special combaterea criminalității transfrontaliere, a migrației ilegale și verificarea valabilității dreptului de ședere în spațiul Schengen. Verificările vor fi inopinate. Atunci când o persoană ridică suspiciuni pertinente, polițistul va putea face demersuri pentru a stabili identitatea acesteia și verificări în bazele de date operative. Dacă persoana respectivă face obiectul unei semnalări, este căutată în vederea arestării sau extrădării, deține documente false sau expirate de călătorie, nu are drept de ședere în spațiul Schengen sau necesită verificări suplimentare va fi condusă într-un spațiul special amenajat pentru continuarea acestor verificări și luarea măsurilor legale”, au comunicat reprezentanții Ministerului.

În situația în care suspiciunile nu se confirmă sau nu restricționează dreptul de a părăsi teritoriul național, persoana își poate continua călătoria.

Dacă acestea se confirmă, persoanei i se va întrerupe călătoria și se vor aplica măsuri legale. Persoanele urmărite general sau internațional vor fi reținute și predate Poliției, iar celor care se constată că au comis infracțiuni, dețin substanțe interzise, documente falsificate, sunt migranți ilegali li se vor întocmi acte premergătoare cercetării penale”, au adăugat reprezentanții Ministerului român.

Potrivit Ministerului român al Afacerilor Interne, minorii vor călători cu aceleași documente ca și până în prezent.

Dacă un minor călătorește însoțit de ambii părinți, are nevoie doar de un document de călătorie valabil, pașaport sau carte de identitate. Dacă minorul călătorește însoțit de un singur părinte este nevoie de: documentul de călătorie valabil și declarația autentificată a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia în legătură cu călătoria în străinătate. Dacă minorul călătorește însoțit de o terță persoană, este nevoie de: document de călătorie valabil și declarația autentificată a ambilor părinți, din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate. Dacă minorul se deplasează la studii, concursuri sau pentru tratament medical are nevoie de: dovada scopului declarat al călătoriei și o declarație autentificată prin care unul dintre părinți își dă acordul pentru efectuarea călătoriei. Dacă minorul are peste 16 ani și călătorește neînsoțit, pe lângă documentul de călătorie valabil, are nevoie de: o declarație autentificată a ambilor părinți din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate. Declarațiile autentificate se obțin în țară de la notarul public iar în străinătate – de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Atunci când se deplasează la domiciliu, respectiv reședință, minorul trebuie să reprezinte doar documentul de călătorie și dovada faptului că se deplasează la domiciliu, respectiv reședință, indiferent dacă este singur sau însoțit. În lipsa acestor documente, minorului nu i se va permite continuarea călătoriei”, au precizat reprezentanții Ministerului.

Instituția a mai spus că polițiștii de frontieră pot efectua verificări aleatorii pentru a constata dacă cetățenii români minori îndeplinesc condițiile de ieșire din România către state Schengen.

Dacă polițistul de frontieră constată că însoțitorul minorului a săvârșit anumite infracțiuni prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieșirea din țară cu minorul”, au mai comunicat reprezentanții Ministerului român.

***

În prezent, spațiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane, și include 27 de țări. Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră. La 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cea de a 27-a țară membră cu drepturi depline a spațiului Schengen. La 30 decembrie 2023, Consiliul a convenit să elimine controalele la frontierele aeriene și maritime interne cu Bulgaria și România. Ulterior va fi adoptată o altă decizie pentru a elimina controalele la frontierele terestre.

În iunie 2022, peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova erau deja cetățeni și ai României și alte peste 100.000 de persoane au depus cerere în România pentru a redobândi cetățenia acestui stat. În septembrie 2023, libertatea.ro scria că fiecare al treilea moldovean are și cetățenie română. evz.ro menționa în ianuarie 2024 că, potrivit unor date neoficiale, circa un milion de moldoveni se află peste hotare, în special în spațiul Schenghen, majoritatea deținând și cetățenia României.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

kloop.kg

Șor și schema de miliarde de dolari din Kârgâzstan: cum sunt ocolite sancțiunile impuse Rusiei

Oligarhul fugar Ilan Șor ar fi pus pe picioare, în Kârgâzstan, o amplă rețea de evitare a sancțiunilor impuse Rusiei. O investigație realizată de Kloop arată că, prin acest mecanism, au fost tranzitate deja peste 15 miliarde de dolari, dintre care mai mult de 6 miliarde printr-o schemă nouă.

Potrivit investigației, în noua schemă, prin care ar fi fost transferate peste 6 miliarde de dolari, sunt implicate două companii de stat kârgâze, trei bănci de stat locale și o bancă asociată cu fostul președinte fugar Kurmanbek Bakiev. Anterior, alte 9,3 miliarde de dolari ar fi trecut prin Grinex – o bursă de criptomonede din Kârgâzstan afiliată lui Șor, deja sancționată de autoritățile britanice.

Informațiile se bazează inclusiv pe o scurgere de documente a grupului de companii „A7”, puse la dispoziție de Osint Romania și agenția IPN. Documentele indică implicarea a 42 de companii kârgâze și sugerează că, fără sprijinul autorităților din Kârgâzstan, această schemă nu ar fi fost posibilă.

Potrivit investigației, mecanismul ar funcționa printr-o rețea de companii din Kârgâzstan, inclusiv entități aflate în subordinea ministerelor Economiei și Finanțelor, care ar gestiona transferurile de bani și conversia fondurilor. Un rol-cheie îl are compania „A7”, controlată de Ilan Șor, care a creat stablecoinul A7A5.

Deși, în octombrie 2025, companiile implicate în crearea, emiterea și tranzacționarea acestui stablecoin au fost incluse pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, investigația arată că mecanismul continuă să funcționeze. Tokenurile A7A5 sunt emise și administrate de companii kârgâze, care acționează ca intermediari între expeditorii și destinatarii banilor.

Investigația mai indică că rețeaua utilizează și bilete la ordin digitale – un instrument financiar care lasă puține urme digitale și face dificilă urmărirea traseului banilor. Potrivit documentelor interne ale A7, până în iunie 2025 au fost emise bilete la ordin în valoare de peste 1,6 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 21,2 miliarde de dolari. Conform site-ului oficial, valorile mobiliare sunt emise în Kârgâzstan, însă nu se cunoaște câți dintre acești bani au trecut efectiv prin țară.

Oghienko respinge acuzațiile de spălare de bani și spune că sancțiunile ar fi fost impuse de „un grup de țări neprietenoase” din motive de „discriminare”: „Pur și simplu au folosit un asemenea pretext pentru a ne introduce sub sancțiuni, pentru a ne discrimina, de fapt, pe criteriu național, pentru că suntem din Republica Kârgâză, pentru că suntem legați de Rusia”.

În același timp, el nu neagă faptul că produsele A7A5 – carduri virtuale și bilete la ordin – facilitează ocolirea sancțiunilor. „[Produsele companiei] sunt solicitate în mare parte în comerțul extern, fără îndoială, deoarece, după cum știți, în prezent apar dificultăți cu decontările, iar prin A7A5 aceste decontări pot fi efectuate în valută digitală”, explică managerul A7A5.

***

Amintim că, la sfârșitul lunii iunie 2025, Financial Times a scris că o nouă criptomonedă creată pentru a permite plăți transfrontaliere în ciuda sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, lansată de oligarhul fugar Ilan Șor și o bancă rusă din sectorul apărării, a procesat aproximativ 9,3 miliarde de dolari pe o platformă dedicată, în doar patru luni de la lansare. Promovat ca prima monedă digitală legată de rubla rusească, tokenul A7A5 a fost lansat oficial în Kârgâzstan în luna februarie și are ca scop facilitarea fluxurilor financiare de amploare către și dinspre Rusia, afectate sever de restricțiile impuse de statele occidentale. Detalii – AICI.

A7, compania care a lansat inițial tokenul și care în prezent este supusă sancțiunilor britanice dar și ale UE, este deținută majoritar de Șor, potrivit registrelor corporative rusești. Potrivit UE, firma a fost implicată în tentative de influențare a alegerilor prezidențiale din referendumul constituțional privind integrarea europeană a Republicii Moldova din 2024.

Cum oligarhul fugar, condamnat în cea mai mare fraudă bancară din istoria țării, s-a infiltrat pe piețele din Kârgâzstan și Emiratele Arabe Unite pentru a ocoli sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia în Ucraina – vedeți AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: