România pregătește un nou ajutor pentru Chișinău. Aurescu: R. Moldova este „cel mai vulnerabil” vecin al Ucrainei

Republica Moldova este „cel mai vulnerabil” vecin al Ucrainei, primind cel mai mare număr de refugiaţi pe cap de locuitor, a declarat, marţi ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, înaintea Conferinţei internaţionale privind crearea Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, desfășurată la Berlin. Oficialul român a anunțat pregătirea, de către guvernul român, a unui ajutor financiar suplimentar de 10 milioane de euro pentru Chișinău.

„Războiul din Ucraina, pornit în mod ilegal de Rusia, a creat multe probleme în vecinătate, legate nu doar de provocările de securitate din regiune, pentru securitatea europeană şi euroatlantică, ci şi pentru ţările vecine Ucrainei, iar Republica Moldova a trebuit să facă faţă unui număr mare de refugiaţi”, a declarat Bogdan Aurescu.

Ministrul român de externe a deschis la 5 aprilie, la Berlin, alături de Annalena Baerbock, ministrul de externe al Germaniei – țară care deține Președinția G7, și de Jean-Yves Le Drian, ministrul de externe al Franței – stat care asigură Președinția Consiliului Uniunii Europene, Conferința internațională de sprijin pentru Republica Moldova, informează MAE.

Potrivit lui Aurescu, platforma are ca scop „furnizarea şi stimularea de ajutor, asistenţă foarte robuste, coordonate pentru Republica Moldova” şi anume asistenţă financiară, preluarea de refugiaţi şi căutarea de soluţii la vulnerabilităţile precum securitatea energetică.

Bogdan Aurescu a anunțat faptul că Guvernul României pregătește un pachet suplimentar de asistență financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova, în valoare de 10 milioane de euro.

Totodată, șeful diplomației române a punctat asistența nerambursabilă în valoare de 100 de milioane euro care urmează să fie implementată prin proiecte de dezvoltare, în baza Acordului semnat de către prim-miniștrii Nicolae Ciucă și Natalia Gavrilița în cadrul ședinței comune a guvernelor României și Republicii Moldova, din februarie 2022.

De menționat că în total, pe teritoriul Republicii Moldova sunt 93.957 cetățeni străini, dintre care 46.989 sunt minori (cetățeni ucraineni și de alte naționalități ce au intrat pe segmentul moldo-ucrainean).

la fel, în perioada 24 februarie – 5 aprilie, de către Biroul migrație și azil au fost preluate 6.095 cereri de azil.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: