economic.net

Moldovenii nevaccinați care merg în România vor sta mai puțin în carantină. Autoritățile române au adoptat noi decizii

România renunţă la lista ţărilor din zonele roşii sau galbene şi reduce carantina pentru nevaccinaţi. Decizia a fost luată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, pe 31 ianuarie.

Prin măsurile adoptate şi aprobate prin Hotărârea CNSU, se elimină terminologia de state aflate sub o anumită culoare în funcţie de riscul epidemiologic şi o să fie o regulă generală.

„Se instituie măsura carantinei cu o durată de cinci zile pentru persoanele care sosesc în România şi nu prezintă certificatul digital al Uniunii Europene sau alte documente compatibile cu acesta care să ateste vaccinarea cu schemă completă, trecerea prin boală în ultimele 180 de zile sau testarea negativă RT-PCR pentru COVID-19 efectuată cu cel mult 72 de ore înainte. Asta este regula de acum”, a anunţat secretarul de stat Raed Arafat luni, la finalul şedinţei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU), citat de a1.

Raed Arafat a explicat că s-a renunţat la clasificarea ţărilor în funcţie de incidenţa COVID-19 „nu neapărat” din motive medicale, ci pentru că „este o abordare mai unitară şi mai uşor de urmărit pentru populaţie”, mai ales că în prezent puţine ţări europene se află în zona verde.

Printre cei exceptaţi  se numără copiii cu vârsta mai mică sau egală de 12 ani, persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul ţării, lucrătorii transfrontalieri care intră în România, etc.

De asemenea, se instituie măsura carantinei pentru o durată de 5 zile pentru contacţii direcţi ai unei persoane confirmate cu infecţia cu virusul SARS-CoV-2. Măsura nu se aplică nu se aplică persoanelor aflate în perioada de 90 de zile ulterioare izolării ca urmare a confirmării pozitive pentru virusul Covid. Măsurile vor fi aplicate începând cu 1 februarie 2022.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

The New York Times, investigație despre R. Moldova: Țară mică, de o importanță enormă pentru Putin

The New York Times a publicat pe 14 august o investigație în care se menționează că Rusia folosește Republica Moldova ca teren de testare pentru metodele războiului hibrid, în încercarea de a submina cursul proeuropean al țării. Kremlinul este acuzat că a creat o rețea de mituire a alegătorilor, a finanțat biserica pentru promovarea unor narațiuni favorabile și a organizat tabere de instruire pentru radicali. „Campania Kremlinului a inclus, de asemenea, atacuri cibernetice și dezinformare, având drept țintă mica Republică Moldova, care are o importanță enormă pentru președintele rus Vladimir Putin și planul său de destabilizare a Occidentului”, susține publicația, citând oficiali din serviciile europene de informații.

Potrivit publicației, Kremlinul încearcă de câțiva ani să influențeze situația politică internă din Republica Moldova. În primul rând, în acest scop a fost folosită o rețea coordonată de Ilan Șor din Rusia. „Numai în septembrie 2024, aproximativ 15 milioane de dolari au fost transferați prin intermediul „Promsviazbank”, pentru a-i determina pe oameni să voteze împotriva referendumului european și pentru candidați loiali Moscovei”, notează publicația.

În plus, potrivit The New York Times, Rusia a folosit autoritatea Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. „Câteva sute de preoți moldoveni au călătorit în Rusia, au primit cadouri și carduri bancare, pentru ca ulterior să transmită mesaje și narațiuni antieuropene apropiate de Kremlin”, susțin autorii investigației.

Jurnaliștii au relatat și despre „taberele” din Rusia, Serbia și Bosnia și Herțegovina, unde cetățenii moldoveni erau instruiți să spargă cordoanele de poliție și să incendieze clădiri. „Oamenii purtau veste antiglonț și se antrenau cu arme automate. Instructorii lor erau agenți ai GRU”, se menționează în investigație.

„Rusia nu și-a atins obiectivul imediat, dar a fost aproape de acest lucru”, concluzionează autorii investigației, avertizând că Rusia încearcă să-și recapete controlul asupra Republicii Moldova fără intervenție militară, folosind sărăcia, neîncrederea în instituții, religia, corupția electorală și diviziunile lingvistice. „Republica Moldova a opus rezistență, dar rămâne vulnerabilă, iar metodele testate aici ar putea fi folosite și în alte state europene”, conchid autorii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: