stiripesurse.ro

România va intra în raza de acțiune a armelor nucleare ruse amplasate în Belarus

Liderul rus Vladimir Putin a anunţat în martie un plan de desfăşurare de arme nucleare tactice în Belarus, prima mutare a Moscovei a unor astfel de focoase în afara Rusiei de la căderea Uniunii Sovietice în 1991. Dacă armele ar fi amplasate la baza aeriană de la Lida, la 40 km de graniţa cu Lituania, vehiculele lor purtătoare ar putea atinge o mare parte din Europa de Est, inclusiv România, relatează Știri pe surse.

Liderul Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a declarat într-un interviu difuzat pe 14 iunie de postul public rusesc Rossia-1 că ţara a început deja să primească arme nucleare tactice ruseşti, despre care a spus că unele sunt de trei ori mai puternice decât bombele atomice lansate de SUA asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki în 1945. Declaraţia sa a surprins oarecum, întrucât în urmă cu câteva zile Vladimir Putin spunea că mutarea armelor nucleare tactice în Belarus ar urma să aibă loc abia la începutul lunii iulie.

„Avem rachete şi bombe pe care le-am primit de la Rusia”, a declarat Lukaşenko într-un interviu acordat postului de televiziune Rossia-1, care a fost postat pe canalul Telegram al agenţiei de ştiri belaruse Belta.

El a acordat interviul celebrei propagandiste a Kremlinului Olga Skabeeva vorbind pe un drum, într-o poiană din pădure, cu vehicule militare parcate în apropiere şi un fel de depozit militar vizibil în fundal.

Ce a spus Putin?

Desfăşurarea nucleară a lui Putin este un mesaj către Occident că nu va da înapoi în privinţa războiului din Ucraina.

Putin a făcut acest anunţ într-un interviu cu Pavel Zarubin, corespondentul la Kremlin al televiziunii ruse de stat. Jurnalistul a postat prima dată informaţia pe Telegram, la 25 martie.

Putin a declarat că ce l-a determinat să ia această decizie a fost un anunţ al Marii Britanii că va furniza Ucrainei muniţii cu uraniu sărăcit. The Wall Street Journal a relatat la 13 iunie că Statele Unite urmează să aprobe, de asemenea, muniţii cu uraniu sărăcit pentru tancuri pentru a fi trimise Ucrainei.

Belarusul a declarat că desfăşurarea este un răspuns la „politica agresivă” a Occidentului şi că are ca scop să îi forţeze pe liderii occidentali să se gândească înainte de a provoca o escaladare.

Ce arme vor fi desfășurate?

Putin a declarat că armele nucleare „tactice” – numite astfel deoarece sunt concepute pentru a fi folosite pe câmpul de luptă – vor fi trimise în Belarus, dar nu a spus exact ce focoase vor fi desfăşurate sau unde.

Lukaşenko a declarat că focoasele sunt de trei ori mai puternice decât bombele atomice pe care Statele Unite le-au lansat asupra oraşelor japoneze Hiroshima şi Nagasaki în august 1945. Bomba de la Hiroshima, fabricată cu uraniu-235 puternic îmbogăţit, a avut o putere de 16 kilotone (echivalentul a 16.000 de tone de TNT), în timp ce bomba de la Nagasaki, fabricată pe bază de plutoniu-239, a avut o putere de 21 de kilotone, potrivit Asociaţiei Mondiale Nucleare.

Dacă Lukaşenko are dreptate, focoasele ruseşti ar avea o putere de 48 până la 63 de kilotone fiecare.

Rusia are 1.816 focoase nucleare non-strategice, potrivit unei analize a cercetătorilor în domeniul armele nucleare ruseşti.

Până la ce distanță ar putea ajunge?

Putin a declarat că rachetele balistice mobile cu rază scurtă de acţiune Iskander, care pot transporta focoase nucleare, au fost deja predate Belarusului. Surse ruseşti spun că Iskander are o rază de acţiune de 500 km.

Putin a mai spus că 10 avioane belaruse au fost adaptate pentru a transporta focoasele nucleare. Belarusul a spus că avioanele Su-25 au fost adaptate pentru a transporta focoasele. Avionul Suhoi-25 are o rază de acţiune de până la 1.000 km, potrivit unor surse ruseşti.

Federaţia Oamenilor de Ştiinţă Americani a declarat că armele ar putea fi amplasate la baza aeriană de la Lida, la 40 km de graniţa cu Lituania.

În acest caz, vehiculele purtătoare ar putea ajunge în cea mai mare parte a Ucrainei, aproape în toată Europa de Est – inclusiv statele baltice, Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, România – o parte din Germania, precum şi o parte din Danemarca, Suedia şi Finlanda. Oraşe precum Berlin şi Stockholm ar fi în raza de acţiune.

Când?

Putin a declarat că Rusia va termina construcţia unei instalaţii speciale de depozitare în Belarus pe 7-8 iulie, iar armele vor fi desfăşurate la scurt timp după aceea.

Lukaşenko a făcut comentarii diferite.

El a părut să indice luna trecută că armele erau deja în mişcare, în timp ce la 13 iunie a spus că armele vor fi desfăşurate în „câteva zile”. El a mai spus că ar putea exista „arme nucleare pentru toţi cei care aderă la uniunea Rusia-Belarus”.

Într-o înregistrare video publicată la 14 iunie, Lukaşenko a declarat că ţara sa a început deja să primească arme nucleare tactice ruseşti.

Cine le controlează?

Putin a declarat că Rusia va avea controlul asupra armelor, la fel cum Statele Unite îşi controlează propriile arme nucleare tactice desfăşurate în Europa. Statele Unite au arme nucleare desfăşurate în Europa încă din anii 1950, în bazele NATO.

Putin şi-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la cele 200 de focoase nucleare tactice americane B61 desfăşurate în bazele din Belgia, Olanda, Germania, Italia şi Turcia. Aceste focoase americane sunt păstrate în silozuri securizate la bazele aeriene, iar Statele Unite păstrează codurile PAL (Permissive Action Link) folosite pentru a le arma.

Armele nucleare ale Rusiei sunt controlate şi transportate de cea de-a 12-a Direcţie principală a Ministerului Apărării (12 GUMO).

Riscuri

După prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, Statele Unite au făcut eforturi enorme pentru a se asigura că armele nucleare sovietice staţionate în Belarus, Ucraina şi Kazahstan au fost returnate Rusiei – care a moştenit arsenalul nuclear sovietic.

Prin reamplasarea armelor nucleare în Belarus, Putin arată că arhitectura controlului armelor nucleare de după Războiul Rece se destramă.

Care este răspunsul SUA/NATO?

Statele Unite au criticat desfăşurarea nucleară a lui Putin, dar au declarat că nu intenţionează să îşi modifice poziţia privind armele nucleare strategice şi, de asemenea, că nu au văzut niciun semn că Rusia se pregăteşte să folosească o armă nucleară.

Departamentul de Stat a declarat la 27 martie că anunţul desfăşurării este de condamnat.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la 18 aprilie că decizia lui Putin este iresponsabilă.

Mişcarea Rusiei este urmărită îndeaproape şi de China, care a avertizat în mod repetat în privinţa utilizării armelor nucleare în războiul din Ucraina.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce Ala Nemerenco nu mai lucrează în instituțiile de stat? Maia Sandu: „Fiecare a decis pentru el ce vrea să facă mai departe”

Ala Nemerenco este cea care ar fi ales să nu „își mai continue activitatea în instituțiile statului”, după expirarea mandatului său din funcția de ministru al Sănătății. Declarația a fost făcută de către președinta țării, Maia Sandu, în cadrul ediției din 5 februarie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.  Anterior, fosta șefă de la Sănătate, Ala Nemerenco, a declarat că au existat asemenea discuții, pe care le-a calificat drept „nespuse până la urmă” și fără propuneri clare.

„Bine, a fost alegerea dumneaei, deci fiecare a decis pentru el ce vrea să facă mai departe. Unii oameni au vrut să rămână în sectorul de stat, alți oameni au zis că a fost suficient pentru ei. Am avut o discuție cu dumneaei, dar nu vreau să intru în detalii. Dumneaei a decis că instituțiile statului nu mai sunt, pentru moment cel puțin”, a menționat președinta.

În decembrie 2025, fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat într-un podcast la Europa Liberă că, încă din momentul în care a aflat despre acordarea „Ordinului Republicii”, a perceput acest gest ca pe „un semn al plecării”. Ea a menționat că nu i s-a propus să își continue activitatea în noul guvern, subliniind totodată: „vreau să fie foarte clar: categoric nu mă țin de aceste fotolii”.

În cadrul aceleiași discuții, Nemerenco a fost întrebată de ce nu a rămas în componența noului Executiv. Aceasta a precizat că decizia nu ține de ea, întrucât guvernul este format de politicieni, de parlamentari și, într-o anumită măsură, de prim-ministru. În context, fosta ministră a spus că nu crede că șeful Guvernului a avut un punct de vedere mai ferm, din cauza absențelor frecvente din țară, menționând totodată că i-au fost apreciate rezultatele și că i s-a mulțumit pentru realizările obținute.

Întrebată dacă și-a dorit să își continue mandatul, fosta ministră a afirmat că nu vrea să creeze impresia că a urmărit cu orice preț menținerea în funcție. Ea a amintit că a activat aproape cinci ani ca ministru în trei guverne – Sandu, Gavrilița și Recean – și a subliniat că nu consideră normal ca cineva să rămână într-o funcție pe termen nelimitat. Totodată, Nemerenco a precizat că nu i s-a făcut o propunere clară de a rămâne și că au existat doar discuții nefinalizate: „Cumva nici nu mi-au spus că „pleacă, vină”. (…) Au fost niște discuții nespuse până la urmă, dar vreau să fie foarte clar: categoric nu mă țin de aceste fotolii”.

Totodată, Nemerenco a explicat momentul în care a înțeles că nu va face parte din noul guvern. Aceasta a spus că, odată cu acordarea distincției „Ordinul Republicii”,  a perceput gestul ca pe un semnal al plecării, menționând că unele lucruri nu sunt comunicate direct, ci pot fi înțelese „printre rânduri”. În opinia sa, decizia arată că președinta, partidul și alte persoane implicate au avut un rol în includerea sa pe lista celor decorați, ca o formă de recunoaștere deplină a muncii și a meritelor echipei pe care a condus-o la minister în anii respectivi.

***

Ala Nemerenco și-a încheiat mandatul de ministră a Sănătății pe 31 octombrie, când noul Guvern, condus de Alexandru Munteanu, a primit vot de încredere din partea Parlamentului. Funcția de ministru al Sănătății în noua garnitură guvernamentală a fost preluată de fostul rector al Universității de Stat de Farmacie și Medicină Emil Ceban.

Premierul Alexandru Munteanu și Cabinetul său de miniștri au depus jurământul de învestire pe 1 noiembrie la Președinție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: