Românii pot să-și facă doza booster la 4 luni după ce au terminat schema de vaccinare

Termenul pentru administrarea dozei booster de vaccin anti-COVID va fi redus de la 6 la 4 luni în România, începând de luni, 17 ianuarie. Anunțul a fost făcut de medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19, relatează digi24.

„De ce s-a ales acest prag de patru luni? Ne-am uitat la ce se întâmplă în celelalte ţări europene. Majoritatea au ales două praguri: de trei luni sau de patru luni. Am decis să optăm pentru pragul de patru luni, pentru că datele ştiinţifice ne arată că protecţia faţă de varianta Omicron începe să scadă destul de mult după cea de-a patra lună de la prima schemă de vaccinare”, a declarat Valeriu Gheorghiță.

Şeful CNCAV a adăugat că, din punct de vedere al efectului imunologic, prin administrarea mai devreme de patru luni „se pierde efectul de booster real” al dozei de vaccin asupra răspunsului imun.

„Această modificare va fi disponibilă începând de luni, 17 ianuarie. Practic, de luni, toate persoanele care au minim patru luni de la prima schemă de vaccinare se pot prezenta pentru efectuarea dozei de booster, incluzând aici toate persoanele de peste 12 ani”, a spus el.

Vaccinarea copiilor cu vârste între 5 şi 11 ani va începe în 26 ianuarie.

În România, administrarea dozei a treia de vaccin împotriva COVID-19 (booster) a început pe 28 septembrie anul trecut, la persoanele care au împlinit minimum 6 luni de la a doua doză de vaccin. Conform ultimelor date furnizate de CNCV, până miercuri în România 2.179.080 de persoane au făcut doza a treia de vaccin.

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Sandu, despre reforma fiscală propusă de Guvernul Tofan: „Ar trebui să genereze resurse suplimentare, pentru că s-au făcut promisiuni”

Președinta Maia Sandu consideră că noua reformă bugetar-fiscală propusă de Guvernul condus de Vasile Tofan este mai echilibrată decât prima variantă, prezentată de fostul Cabinet de miniștri. Potrivit șefei statului, noua politică fiscală ar trebui să asigure o impozitare mai echitabilă și, în același timp, să aducă venituri suplimentare la buget, necesare inclusiv pentru a putea fi finanțate majorările salariale promise.

Comentând proiectul prezentat pe 6 august, Maia Sandu a declarat că obiectivele reformei au rămas aceleași – reducerea poverii fiscale asupra muncii și crearea unor venituri suplimentare la buget – însă mecanismele propuse sunt mai puțin „drastice”: „această formulă este una mai ușoară decât prima. (…) Ce mi-am dorit și lucru pe care l-am cerut e ca Guvernul să-și asume această reformă, să o explice bine și aibă suficiente consultări”.

Sandu admite că noua reformă bugetar-fiscală ar putea comporta și unele riscuri, însă spune nu crede că modificările propuse vor schimba fundamental echilibrul bugetar.

„Riscuri sunt întotdeauna. Uneori riscul este să planificam ca veniturile vor fi mai mari și ele să fie mai mici. O să vedem. Nu cred că este o schimbare atât de mare care să schimbe fundamental cifrele în buget, dar este, totuși, o schimbare care ar trebui să armonizeze mai mult impozitele, așa încât să existe mai multă echitate în modul în care se impozitează și, în același timp, să genereze niște resurse suplimentare pentru că s-au făcut niște promisiuni, să se crească niște salarii, și trebuie să încercăm să îndeplinim aceste promisiuni”, a declarat Maia Sandu în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV.

Amintim, premierul Vasile Tofan a prezentat astăzi, 6 august, proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027. Documentul a fost supus consultărilor publice în aceeași zi.

Noul concep prevede un pachet amplu de modificări fiscale. Printre principalele măsuri se numără majorarea scutirii personale anuale de la 29.700 la 40.000 de lei, extinderea facilității de impozitare cu 0% a profitului reinvestit, majorarea accizelor pentru produsele din tutun și vaping, introducerea unor taxe pentru băuturile cu zahăr, energizante și articolele pirotehnice, precum și majorarea impozitului pe dividende și a celui aplicat câștigurilor de capital. Totodată, Guvernul propune introducerea unei taxe „de solidaritate” pentru sectorul bancar, taxarea coletelor comandate de pe platformele din afara țării și modificarea cotelor de TVA pentru unele categorii de bunuri și servicii, inclusiv la gaz și lumină.

Aceasta este a doua încercare de aprobare a politicii fiscale pentru anul viitor, după ce proiectul pregătit de fostul guvern condus de Alexandru Munteanu s-a oprit la etapa consultărilor publice, pe fondul criticilor venite din partea mediului de afaceri și a experților. În urma consultărilor, Ministerul Finanțelor a renunțat la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: