Ukrainskaia Pravda

Rusia a atacat Ucraina în ziua expirării ultimatumului dat de Trump. Cinci persoane au fost rănite

În noaptea de 8 august – dată la care a expirat termenul ultimatumului dat de președintele american Donald Trump Kremlinului – forțele armate ruse au lansat noi atacuri asupra orașelor ucrainene. Dronele kamikaze au provocat pagube și victime în regiunile Kiev și Harkov, potrivit autorităților locale citate de The Moscow Times.

La Bucea, din apropierea capitalei Kiev, trei persoane au fost rănite în urma unui atac cu drone. Printre victime se numără două femei, în vârstă de 56 și 80 de ani, dar și o adolescentă de 16 ani.

„Rănile nu sunt grave. În urma atacului inamic, au izbucnit incendii în sectorul privat. Sunt case avariate. La fața locului intervin toate serviciile de urgență”, a transmis șeful administrației militare din regiune, Nikolai Kalașnik.

Atacuri au avut loc și în Harkov. Primarul regiunii a raportat că drone de tip „Molniia” au lovit zone rezidențiale, inclusiv o stație de alimentare cu combustibil. O femeie a fost rănită.

După miezul nopții, Harkovul a fost vizat din nou de un atac cu drone de tip „Shahed”. De această dată, atacul a provocat un incendiu la o întreprindere civilă. Autoritățile nu au oferit deocamdată detalii suplimentare despre pagubele materiale sau eventuale victime suplimentare.

Amintim că Donald Trump a declarat recent că este dezamăgit de Vladimir Putin și a anunțat că reduce termenul inițial de 50 de zile acordat Rusiei pentru a ajunge la un acord de încetare a focului. Ultimatumul lansat expiră astăzi, 8 august.

Deși atât Washingtonul, cât și Moscova au calificat drept „satisfăcătoare” întrevederea de trei ore din 6 august dintre Vladimir Putin și emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, Casa Albă a avertizat că va impune sancțiuni secundare comerțului cu Rusia în lipsa unui acord.

Presa internațională scrie pe surse că Rusia ar putea accepta suspendarea atacurilor aeriene, însă nu și oprirea ofensivei terestre din Donbas și de la granița nordică a Ucrainei.

Reamintim că după discuțiile de la Moscova cu Putin, Trump a anunțat că ar putea urma o întrevedere directă cu liderul de la Kremlin în perioada imediat următoare, urmată de o întâlnire trilaterală cu participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Kremlinul a confirmat pe 7 august intenția organizării acestei întâlniri, fără a preciza însă data sau locul.

Tot pe 7 august, Vladimir Putin a declarat că Emiratele Arabe Unite (EAU) ar putea fi „una dintre locațiile potrivite” pentru o viitoare întrevedere cu Donald Trump.

Dacă se va desfășura, summitul Putin–Trump ar marca prima întâlnire față în față între actualii președinți ai Rusiei și Statelor Unite, după summitul din iunie 2021 de la Geneva, când Vladimir Putin s-a întâlnit cu președintele american de atunci, Joe Biden.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Plahotniuc va fi adus în instanță ca martor în dosarul „Kuliok”

Fostul lider la democraților Vladimir Plahotniuc va fi adus în fața instanței pe 11 februarie pentru a depune mărturie în dosarul în care este cercetat fostul președinte Igor Dodon. O cerere în acest sens a fost trimisă la Penitenciarul nr. 13, unde se află Plahotniuc, au comunicat judecătorii Curții Supreme de Justiție în ședința în dosarul „Kuliok” din 10 februarie. Procurorul a explicat că fostul lider al Partidului Democrat din Moldova are dreptul să refuze să depună mărturie.

El trebuie să se prezinte în fața instanței și să comunice dacă este de acord să fie audiat ca martor, iar instanța trebuie să-i explice toate garanțiile de care beneficiază în acest statut. Se prezintă și notifică instanța despre acordul de a da declarații sau refuzul de a le da. Având în vedere că atât el, cât și Iaralov sunt inculpați în același dosar penal pentru fapte de corupție activă, el poate refuza să depună mărturie”, a declarat procurorul de caz, Petru Iarmaliuc.

Pe de altă parte, avocatul lui Dodon, Petru Balan, a declarat că are îndoieli în privința veridicității informațiilor care ar putea fi furnizate de Plahotniuc.

Ne preocupă faptul că vor să interogheze o persoană vulnerabilă. Este izolat, este vulnerabil în fața autorităților, vulnerabil la tot felul de înțelegeri și „tranzacții” — și iată că vine ca martor. Ni se pare, cel puțin, suspect, dar suntem pregătiți ca domnul să se prezinte în instanță și să depună mărturie. Avem întrebări, există neclarități și, evident, vom lucra pe această cale”, a spus Balan.

Tot în cadrul ședinței, procurorii au precizat că imaginile cu punga neagră au fost surprinse de camere video ascunse în patru umbrele. Totuși, aceste obiecte nu au fost prezentate ca probe, deoarece nu au fost confiscate. Partea acuzării a menționat că va solicita sprijinul persoanelor care au deținut funcții de procuror în perioada respectivă.

Adresăm întrebări pe aspecte pentru care urmărirea penală a fost inițiată în mai 2022, iar în aceeași perioadă am fost numit procuror în acest dosar. Acțiunile la care faceți referire au avut loc în iunie 2019 și, respectiv, în iunie 2020. Vă rog să reflectați cine era atunci procuror general, cine ocupa funcțiile de procurori șefi și cine era procurorul în acest proces penal”, a menționat procurorul Petru Iarmaliuc.

În același timp, potrivit procurorului, absența umbrelelor ca probe nu afectează nici autenticitatea, nici calitatea dovezilor. Avocatul a subliniat că acest fapt nu este în favoarea lui Dodon.

Au apărut angajați ai procuraturii, au confiscat aceste înregistrări și echipamente, care par a fi speciale și care, logic, ar trebui să se afle doar în evidența procuraturii, dar care ulterior, evident, au dispărut din materialele dosarului. Acest fapt indică o cronologie suspectă și o coordonare a acțiunilor, nefavorabilă domnului Dodon”, a spus Petru Balan.

În cadrul aceleiași ședințe urma să fie audiat ca martor fostul vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova Serghei Iaralov. Totuși, potrivit procurorului, acesta nu mai locuiește la adresa declarată anterior. Deși oficial nu a părăsit Moldova în ultimii cinci ani, conform postărilor de pe rețelele de socializare ale soției acestuia, familia Iaralov s-ar afla în Statele Unite ale Americii. Menționăm că, în 2020, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo a declarat că înregistrarea video care surprinde transmiterea „pungii de culoare neagră” nu poate fi folosită ca probă pentru inițierea unui dosar penal. Motivul invocat a fost modul ilegal de filmare.

Amintim că, în noiembrie 2025, dosarul denumit generic „Kuliok” a fost reluat de la zero, după înlocuirea unui judecător din componența completului. Președintele socialiștilor, Igor Dodon, este acuzat că ar fi primit ilegal de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru finanțarea partidului. Liderul PSRM pledează nevinovat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: