Imagine simbol

Rusia acuză Ucraina că ar încerca „să submineze” negocierile de pace: „Cu sprijinul unor țări europene”

Ministerul Apărării al Federației Ruse acuzat pe 27 mai Ucraina că ar încerca „să submineze” procesul de negocieri privind încheierea războiului, prin atacuri aeriene asupra teritoriului rusesc. Instituția a menționat că, timp de o săptămână, sistemele de apărare aeriană ar fi distrus peste 2 300 de drone ucrainene.

„La inițiativa Federației Ruse a fost reluat dialogul ruso-ucrainean direct privind soluționarea pașnică a conflictului din Ucraina. Totodată, regimul de la Kiev, cu sprijinul unor țări europene, a întreprins o serie de acțiuni provocatoare menite să submineze procesul de negocieri”, a transmis Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.

Instituția susține că, începând cu seara de 20 mai până în dimineața zilei de 27 mai, sistemele de apărare aeriană ruse au distrus 2 331 de drone ucrainene.

„Drept răspuns la atacurile masive ale dronelor ucrainene asupra regiunilor din Rusia, armata rusă lovește exclusiv obiective militare și întreprinderi din complexul militar-industrial al Ucrainei”, a spus ministerul Apărării al Federației Ruse.

Ucraina nu a comentat, deocamdată, acuzațiile Federației Ruse.

Amintim că, pe 10 mai, președintele rus, Vladimir Putin, a propus desfășurarea de negocieri directe între Federația Rusă și Ucraina privind încheierea războiului, în locul unui armistițiu necondiționat de 30 de zile cerut de Kiev și aliații săi europeni. Acesta a propus ca discuțiile să aibă loc pe 15 mai, la Istanbul.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a acceptat inițiativa privind negocierile, transmițând că va participa personal și-l va aștepta pe omologul său rus în Turcia. Putin nu a venit la negocieri, iar Vladimir Zelenski, care se deplasase în Turcia, a decis într-un final să nu participe la negocieri în contextul absenței președintelui Rusiei.

Negocierile au fost purtate de delegații ale celor celor două țări, însă s-au sfârșit aproape fără niciun rezultat. Părțile au convenit doar asupra unui nou schimb de prizonieri în formatul „1 000 pentru 1 000”.

După această rundă de negocieri directe, care a fost prima în ultimii trei ani, Rusia a comis mai multe atacuri sângeroase împotriva Ucrainei. De exemplu, în noaptea de 24 spre 25 mai, armata rusă a lansat peste 300 de drone și 70 de rachete asupra mai multor regiuni ucrainene. În urma atacului, peste 80 de clădiri rezidențiale au fost deteriorate, iar cel puțin 12 persoane au fost omorâte, inclusiv 3 copii din aceiași familie. Alte 60 de persoane au fost rănite.

Atacul a fost condamnat de comunitatea internațională, inclusiv de Republica Moldova. Președinta Maia Sandu a declarat că aceste „nu este comportamentul unei țări care caută pacea”, iar lumea trebuie să răspundă printr-un sprijin masiv pentru Ucraina.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: