Rusia anunță că nu va participa la cel de-al doilea summit pentru pace în Ucraina

Federația Rusă nu va participa la summitul pentru pace cu privire la Ucraina. Precizarea a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova, după ce președintele ucrainean Vladimir Zelenski și-a anunțat intenția de a organiza summitul în acest an, iar anterior nu a exclus că Putin ar putea primi o invitație. Potrivit Mariei Zaharova, summitul are ca scop „să prezinte Rusiei un ultimatum de capitulare” după ce „formula lui Zelenski” va obține sprijin din partea majorității mondiale. 

Pe 20 septembrie, după o discuție cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski și-a anunțat intenția de a organiza în acest an al doilea summit pentru pace. Zelenski a adăugat că summitul va putea pune capăt conflictului.

Ulterior, pe 21 septembrie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova a spus că reprezentanții Rusiei nu intenționează să participe la summit.

„Cel de-al doilea summit urmărește același scop – de a trece „formula lui Zelenski” ca unica bază pentru soluționarea conflictului, de a obține sprijinul din partea majorității mondiale și, în numele acesteia, să prezinte Rusiei un ultimatum de capitulare. Noi la astfel de „summituri” nu vom participa”, a comunicat Zaharova.

„Dar nu renunțăm la o soluționare politică și diplomatică a crizei, suntem pregătiți să discutăm propuneri cu adevărat serioase, care să țină cont de situația de pe teren, de realitățile geopolitice și de inițiativa formulată pe 14 iunie de președintele Vladimir Putin”, a menționat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus.

***

Amintim că, pe 15 și 16 iunie, în Elveția, a avut loc primul Summit pentru pace în Ucraina. Acesta a fost inițiat de Ucraina pentru a discuta „Formula de pace” a lui Vladimir Zelenski – un plan din 10 puncte, care, potrivit Kievului, trebuie îndeplinite pentru a pune capăt războiului. Doar trei puncte ale inițiativei au fost discutate la summit: securitatea nucleară, securitatea alimentară, precum și schimbul de prizonieri și returnarea copiilor ucraineni deportați ilegal în Rusia. Liderii a peste 90 de țări și organizații au participat la eveniment. Rusia nu a fost invitată, iar China nu a dat curs invitației. După summit, Zelenski a anunțat că în câteva luni va avea loc o nouă ediție a summit-ului pentru pace. Într-o reacție la eveniment, Kremlinul a declarat că rezultatul summit-ului pentru pace „tinde spre zero”.

Înainte de aceasta, pe 14 iunie – cu o zi înainte ca liderii mondiali să se reunească la summit-ul pentru pace în Ucraina, Vladimir Putin a anunțat de la Moscova condițiile în care va opri „imediat” invazia din țara vecină. Printre altele, președintele rus vrea ca soldații ucraineni să se retragă din regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie ale Ucrainei, care au fost anexate ilegal de Rusia în septembrie 2022, și ca țara vecină să renunțe la intenția de adera la NATO. În reacție, Kievul a respins condițiile expuse de liderul de la Kremlin. Detalii AICI.

În luna iulie, Zelenski nu a exclus faptul că omologul său rus Vladimir Putin va primi o invitație la următorul summit pentru pace în Ucraina. Detalii AICI.

***

Ucraina a fost invadată de armata rusă, la ordinul lui Vladimir Putin, pe 24 februarie 2022.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: