ruscur.ru

Rusia, obligată să achite compensații de 50 miliarde de dolari foștilor acționari ai YUKOS

Curtea de Apel din Haga a emis o decizie prin care Rusia este obligată să plătească compensații în mărime de 50 miliarde de dolari foștilor acționari ai companiei petroliere YUKOS, informează Reuters, marți, 18 februarie.

Astfel, magistrații au anulat decizia primei instanțe, care în 2016 a anulat dispoziția Curții Internaționale de Arbitraj, cu sediul la Haga, care a obligat Rusia să plătească foștilor acționari majoritari ai companiei 50 de miliarde de dolari în calitate de compensații. Decizia magistraților nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea Supremă a Regatului Țărilor de Jos.

Compania Yukos, care a fost cândva cel mai mare producător de petrol din Rusia era controlată de magnatul Mihail Hodorkovski. Ulterior, procuratura rusă a declanşat o anchetă la Yukos și ar fi găsit impozite neplătite de 27 de miliarde de dolari. Hodorkovski, preşedintele Yukos şi cel mai mare acţionar al companiei a fost condamnat la 10 ani de închisoare, magnatul susţinând că motivul real a fost faptul că el finanţase partide care se opuneau lui Putin.

Ulterior, Yukos a fost desfiinţată de autorităţile ruseşti iar Rosneft i-a preluat activele. Fostul om de afaceri a fost eliberat în decembrie 2013.

În iulie 2014, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Rusia în cazul Yukos. Maigistrații au decis că statul rus trebuie sa plătească acţionarilor companiei desfiinţate despăgubiri de 1,86 de miliarde de euro.

Susțineți-ne cu un LIKE la pagina noastră de Facebook.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

CEC renunță la identificarea alegătorilor în baza buletinelor digitale la alegerile locale noi din 1 noiembrie, după atacul cibernetic

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, în cadrul ședinței din 31 octombrie, că la alegerile locale noi și referendumului local din 1 noiembrie, nu vor fi aplicate prevederile privind identificarea alegătorilor în baza versiunii digitale a cărții de identitate sau a buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, generate prin intermediul portofelului guvernamental pentru identitate digitală EVO. Astfel, cetățenii vor trebui să prezinte la secțiile de votare actele de identitate în format fizic.

Potrivit unui comunicat emis de CEC, decizia a fost luată în contextul recentului atac cibernetic care a vizat serviciile publice digitale ale statului. Măsura are drept scop prevenirea eventualelor riscuri asociate utilizării mecanismelor de identificare digitală.

„CEC menține dialogul cu Agenția de Guvernare Electronică în vederea utilizării mecanismelor de identificare digitală a alegătorilor la scrutinele viitoare, după finalizarea tuturor verificărilor de securitate și confirmarea siguranței serviciilor respective”, a transmis autoritatea electorală.

Amintim că, pe 23 octombrie, CEC a anunțat că urmează să testeze, împreună cu Agenția de Guvernare Electronică, identificarea alegătorilor cu ajutorul actului de identitate digital din aplicația EVO la alegerile din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie. Sistemul de identificare digitală urma să fie testat și la alegerile locale din 1 noiembrie, în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, orașul Costești din raionul Rîșcani, satul Miciurin din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Cișmichioi din Găgăuzia.

***

Pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.

Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.

Procuratura Generală a conformat pentru NM, pe 30 octombrie, că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: