Cazul lui Evghenii Pancioha se află în vizorul Biroului politici de reintegrare. Chișinăul a cerut deja Tiraspolului eliberarea acestuia din detenția ilegală. Același mesaj a fost transmis și la reuniunea de lucru în formatul „1+1” din februarie. Precizările au fost făcute pentru NewsMaker de către reprezentanții Biroului politici de reintegrare, în reacție la solicitarea asociației Promo-LEX ca vicepremierul pentru Reintegrare să intervină de urgență.
Într-un comentariu pentru NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că „acest caz se află în vizorul Biroului, fiind utilizat canalul de comunicare la nivel de reprezentanți politici, prin care s-a cerut expres Tiraspolului eliberarea cetățeanului Republicii Moldova din detenția ilegală”.
„Același mesaj a fost transmis și la reuniunea de lucru în formatul „1+1” din 26 februarie curent. Au fost sensibilizați pe cazul dat actorii internaționali relevanți și Misiunea OSCE în Republica Moldova, cu apelul de a sprijini eforturile autorităților naționale în ceea ce privește restabilirea în drepturi a cetățeanului Panceha”, a adăugat instituția.
Potrivit Biroului, în continuare, organele de drept ale Republicii Moldova întreprind măsurile legale ce se impun. „Cazul cetățeanului Panceha rămâne și în continuare în atenția Biroului până la obținerea unei soluționări echitabile și garantarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale”, a precizat Biroul politici de reintegrare.
Amintim că, pe 7 aprilie, asociația Promo-LEX a anunțat că cetățeanul R. Moldova, Evghenii Pancioha, se află într-o stare gravă de sănătate și riscă inclusiv decesul în detenție. Potrivit asociației, Pancioha este deținut ilegal de opt ani în regiunea transnistreană pentru „trădare de patrie”. Astfel, asociația a cerut intervenția urgentă a viceprim-ministrului pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, pentru ca acesta să solicite, la rândul său, eliberarea imediată a lui Pancioha, implicarea OSCE pentru a asigura o evaluare medicală independentă la locul de detenție, precum și transferul lui Pancioha într-o instituție medicală aflată sub controlul autorităților constituționale.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Președinta Maia Sandu a declarat că, de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol. Referindu-se la criza din martie 2026, șefa statului a anunțat că a mulțumit celor care au intervenit. Premierul Alexandru Munteanu a declarat că abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu.
Șefa statului, Maia Sandu, a scris pe o rețea de socializare că „de Ziua Nistrului, ne amintim cât de important este acest râu pentru Republica Moldova și cât de vulnerabili putem deveni atunci când securitatea resurselor naturale este pusă în pericol”. „Criza din martie 2026, provocată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a arătat cât de mult contează solidaritatea și capacitatea de a acționa împreună în momente dificile. (…) Nistrul este esențial pentru sănătatea oamenilor, agricultură, economie, energie și siguranța comunităților noastre. Protejarea lui trebuie să rămână o preocupare constantă pentru noi toți”, a adăugat președinta.
Șefa statului a anunțat că, pe 29 mai, a mulțumit „celor care au intervenit cu profesionalism și responsabilitate pentru a preveni consecințe mai grave și pentru a avea grijă de oamenii noștri”.
Facebook/Maia SanduFacebook/Maia Sandu
În context, instituția prezidențială a invitat doritorii să viziteze o expoziție din fața Președinției și să redescopere „unul dintre cele mai prețioase simboluri naturale ale Republicii Moldova”.
Facebook/Maia Sandu
„Pentru mine, Nistrul a fost mereu mai mult decât o linie pe hartă. O parte din copilăria și tinerețea mea sunt legate de malurile lui. (…) Îmi amintesc verile în care îl traversam înot, fără să mă gândesc prea mult la simboluri, la politică sau la istorie. (…) Poate că tocmai lucrurile pe care le considerăm firești ajung să fie cele pe care le prețuim cel mai mult atunci când le vedem puse în pericol. Anul acesta, după atacurile rusești asupra infrastructurii energetice din zona Novodnestrovsk, mulți oameni au urmărit cu îngrijorare informațiile despre posibilele efecte asupra Nistrului și asupra surselor noastre de apă. (…) Abia în astfel de momente înțelegem pe deplin cât de mult depindem de acest fluviu”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.
În ajunul Zilei Nistrului, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a îndemnat autoritățile locale amplasate pe malurile Nistrului să organizeze campanii de salubrizare, iar locuitorii și toți doritorii să se alăture acestor acțiuni.
***
Anual, în ultima duminică din luna mai, este marcată Ziua Nistrului. Resursele de apă ale bazinului Nistrului, în limitele teritoriului Republicii Moldova, sunt evaluate la 10 700 mil. m³, iar mai puțin de 30% din acest volum se formează pe teritoriul țării. Astfel, Nistrul alimentează cu apă potabilă circa 80% din populația țării și 99% din populația municipiului Chișinău. Nistrul își are izvorul în Munții Carpați, are o lungime totală de 1 350 km și o suprafață a bazinului de 72,1 mii km², dintre care pe teritoriul Republicii Moldova cursul său se întinde pe 142,5 km, iar suprafața bazinului este de 19,2 mii km², adică 26,5% din teritoriul total al bazinului.
Amintim că, pe 10 martie 2026, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, a confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost semnalată în regiunea transnistreană. Kievul a declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă. În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării.
Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului.
Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate prejudicii.
