Sandu – 42%, Stoianoglo – 26%. Când vor fi rezultatele finale ale alegerilor prezidențiale și referendumului

Ultimele secții de votare s-au închis în dimineața zilei de 21 octombrie, la ora 07:00. Comisia Electorală Centrală (CEC) așteaptă documentele electorale în originar de la toate secțiile de votare și declară că până atunci informațiile privind rezultatele la referendum și prezidențiale „poartă un caracter preliminar”. La rândul lor, consiliile electorale de circumscripție au la dispoziție 48 de ore după închiderea secțiilor de votare pentru a prezenta procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor. După aceasta, CEC va anunța rezultatele finale ale referendumului și alegerilor prezidențiale. Totuși, a declarat președinta CEC, „informațiile preliminare arată că niciunul din cei 11 candidați la funcția de președinte nu a acumulat cel puțin jumătate din voturile alegătorilor și respectiv urmează a fi organizat cel de-al doilea tur de scrutin”. 

Pe 21 octombrie, președinta CEC Angelica Caraman a declarat că ultimele secții de votare s-au închis în dimineața zilei de 21 octombrie, la ora 07:00 – ora Moldovei. Este vorba despre secțiile de votare constituite pe teritoriul Statelor Unite ale Americii și Canada.

Ea a mai spus că la scrutinul din 20 octombrie s-au prezentat 51,67% din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Cea mai înaltă rată de prezență în țară s-a înregistrat în raionul Dondușeni – 50,96% dintre cetățenii cu drept de vot. Cea mai scăzută rată a prezenței a fost înregistrată în raionul Basarabeasca – 39%. În secțiile de votare, deschise peste hotarele țării, s-au prezentat la urne peste 240 mii de alegători.

54,55% din alegători sunt femei și 45,45% – bărbați. Cei mai activi au fost alegătorii cu vârsta cuprinsă între 36 și 45 de ani și 56-65 de ani. 

Caraman a precizat că informațiile despre rezultatele la referendum și prezidențiale „poartă un caracter preliminar până la prezentarea la Comisia Electorală Centrală a documentelor electorale în originar”.

„Consiliile electorale de circumscripție au la dispoziție 48 de ore după închiderea secțiilor de votare pentru a prezenta procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor pe circumscripții. Ulterior, CEC va anunța rezultatele finale ale referendumului republican constituțional și ale alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova”, a menționat Caraman.

Despre referendum 

Ea a mai spus că instituția electorală va prezenta Curții Constituționale un raport cu privire la cum s-a desfășurat referendumul, „toate acele incidente care au fost în ziua alegerilor, precum și rezultatele centralizate de la birourile electorale ale secțiilor de votare, inclusiv rapoartele care le vom recepționa de la organele electorale”.

„În termen de 10 zile, Curtea Constituțională va confirma sau va infirma printr-o hotărâre rezultatele plebiscitului. Amintim că legea adoptată prin referendum se publică într-o ediție specială a Monitorului Oficial iar data adoptării deciziei este data desfășurării referendumului”, a comunicat șefia CEC.

Despre prezidențiale

Caraman a mai declarat, cu referire la prezindențiale, că „informațiile preliminare arată că niciunul din cei 11 candidați la funcția de președinte al Republicii Moldova nu a acumulat cel puțin jumătate din voturile alegătorilor, care au participat la alegeri, și respectiv în termen de două săptămâni urmează a fi organizat cel de-al doilea tur de scrutin”.

Potrivit ultimelor date, prezentate pe pagina CEC, au fost prelucrate 98,65% din totalul proceselor-verbale. Maia Sandu conduce cu 42,12% și este urmată de Alexandr Stoianoglo – cu 26,23%. Cu privire la referendum, datele preliminare arată că 50,21% au votat în favoarea modificării Constituției și 49,79% s-au pronunțat împotrivă.

***

Pe 20 octombrie 2024, cetățenii Republicii Moldova au fost chemați la urne pentru a-și alege președintele, în cadrul celui de-al cincilea scrutin prezidențial de la declararea independenței. Alegerile prezidențiale pot fi considerate valide. Menționăm că pentru validarea alegerilor este nevoie ca la urnele de vot să se prezinte nu mai puțin de 33,33 % dintre cetățenii cu drept de vot. Potrivit Codului Electoral, în cazul în care niciun candidat nu obține majoritatea voturilor, va fi organizat un al doilea tur peste două săptămâni.

Pe 20 octombrie, cetățenii Republicii Moldova nu au votat doar pentru un nou președinte, ci și pentru viitorul direcției politice a țării. Persoanele cu drept de vot au fost chemate să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Referendumul poate fi validat. Pragul de validare la plebiscit a fost depășit.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: