Colaj NM

Sandu, după ce Șor a renunțat la proiectele și primarii din Moldova: „Nu cred că Moscova își schimbă atitudinea”

Președinta Maia Sandu respinge ideea că Rusia și-ar fi schimbat atitudinea față de Republica Moldova, în contextul în care oligarhul fugar Ilan Șor a anunțat că își închide „proiectele sociale” din țară și retrage sprijinul pentru primarii afiliați, acuzând autoritățile de pretinse blocaje financiare. Declarația a fost făcută pe 2 decembrie, după ședința Consiliului Național de Securitate, în cadrul unei conferințe de presă.

Întrebată dacă gestul lui Șor ar putea semnala o schimbare de direcție la Moscova, șefa statului a fost tranșantă: „Nu cred că Moscova își schimbă atitudinea în raport cu Republica Moldova, din păcate. Am vrea să avem o relație normală, am vrea să știm că Kremlinul nu se amestecă în treburile noastre interne, dar așa cum am văzut în ultimii ani și, inclusiv, din ce am văzut după alegeri – atitudinea Kremlinului nu s-a schimbat”.

Maia Sandu susține că „nu este vorba doar despre atitudinea Kremlinului în raport cu Republica Moldova”, dar și în raport „cu multe alte state independente, libere și suverane”.

„De aceea și acest plan (nr: de consolidare a rezilienței democratice pentru următorii doi ani) – fiind conștienți că riscurile nu doar dispar, aceste riscuri vor crește, pentru că devin mai complexe metodele și măsurile prin care se intervine și nu trebuie să ne relaxăm. Dimpotrivă, trebuie să fim și mai vigilenți, și mai pregătiți sistemic. De aceea am aprobat astăzi acest plan”, a conchis șefa statului.

Reamintim, oligarhul condamnat Ilan Șor, care se ascunde de justiția moldovenească în Rusia, a anunțat pe 1 decembrie că își închide proiectele sale „sociale” și își retrage sprijinul politic pentru aleșii locali. Acesta a acuzat guvernarea că i-ar fi blocat și chiar furat banii pe care i-ar fi transferat în țară, motiv pentru care nu ar mai putea să „sprijine populația”. Șor a mai propus, de la Moscova, crearea unui front național comun împotriva partidului de guvernare, PAS. În reacție, purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov, a declarat pentru NM că instituția „nu are ce comenta minciunile unui criminal condamnat, care se ascunde de justiție într-un regim autoritar și încearcă să destabilizeze Moldova cu bani murdari”. Pe 2 decembrie, la o zi de la anunțul lui Șor, Tatiana Cociu – primărița orașului Orhei – și-a anunțat demisia din funcție. La fel ca și oligarhul fugar, aceasta a lansat o serie de acuzații la adresa guvernării.

Precizăm, membrii Consiliului Național de Securitate au aprobat, în ședința din 2 decembrie, Planul de consolidare a rezilienței democratice pentru anii 2026-2027. Documentul stabilește direcțiile principale prin care statul își propune să prevină ingerințele externe și să protejeze procesele democratice.

Șefa statului a precizat că documentul a fost elaborat pe baza experienței ultimelor trei scrutine, perioadă în care Moldova a fost ținta unor interferențe străine fără precedent: finanțări ilegale ale activităților politice, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și tentative de destabilizare a ordinii publice. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: