Maia Sandu/Facebook

Sandu, după ce Ungaria s-a opus deschiderii „accelerate” a negocierilor: „Moldova este pregătită”. Reacția liderilor UE

Republica Moldova este pregătită pentru deschiderea tuturor grupurilor de capitole de negociere, a declarat președinta Maia Sandu, după ce din concluziile Consiliului European a fost eliminată referirea la deschiderea „accelerată” a negocierilor de aderare cu țara noastră și Ucraina. În timp ce șefa statului susține că procesul ar trebui să avanseze „fără întârziere”, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au reiterat că extinderea Uniunii Europene se bazează pe meritele fiecărui stat candidat.

Întrebată dacă a fost dezamăgită de modificarea textului concluziilor Consiliului European, Maia Sandu a declarat că Republica Moldova este pregătită din punct de vedere tehnic pentru deschiderea negocierilor pe toate grupurile de capitole.

„Tehnic vorbind, suntem gata să se deschidă negocierile pe toate grupurile de capitole – lucru confirmat de Comisie și de Consiliu. Suntem gata și credem că procesul ar trebui să aibă loc de îndată, fără întârziere. Este un proces bazat pe merite și atâta timp cât suntem gata, sunt convinsă că așa se și va întâmpla”, a declarat președinta Maia Sandu în cadrul conferinței susținute după cel de-al doilea summit Moldova-UE, la Bruxelles, pe 22 iunie.

„Este un proces bazat pe merite. Moldova trebuie să obțină rezultate. Dar mai este un element – Comisia trebuie să formuleze recomandarea către Consiliu, în primul rând. În calitate de președinte al Comisiei, pot să vă spun că Comisia a recomandat deja Consiliului să deschidă toate grupurile de capitole de negociere”, a declarat, la rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat, pe de altă parte, că extinderea reprezintă „cea mai importantă investiție geopolitică” a Uniunii Europene și a dat asigurări că procesul va continua „cât mai curând posibil”.

„Pentru Consiliul European, extinderea este investiția geopolitică cea mai importantă la nivel european și, după cum a spus doamna președintă Sandu, este investiția cea mai importantă pentru propria noastră securitate. Trebuie să ne mișcăm, să facem progrese cu extinderea cât mai curând. Sigur, este un proces bazat pe merite, ceea ce înseamnă că mergem înainte în funcție de meritele fiecărui statut candidat.  

Deja ne mișcăm foarte repede cu Muntenegru, de exemplu. Probabil că vom finaliza negocierile înainte de sfârșitul anului. De asemenea cu Albania ne dorim să încheiem negocierile până la sfârșitul lui 2027. Acum am deschis primul cluster în negocierile cu Moldova și atunci când Comisia ne va semnala că e momentul să mergem la pasul următor, Consiliul va lua decizia. O vom lua cu cât mai curând posibil”, a declarat Antonio Costa.

Reamintim, în concluziile adoptate la reuniunea din 19 iunie, Consiliul European a salutat deschiderea, pe 15 iunie, a negocierilor de aderare cu Republica Moldova pe clusterul „Valori fundamentale” și și-a exprimat așteptarea pentru deschiderea celorlalte clustere, în conformitate cu principiul bazat pe merit.

Față de proiectul de concluzii distribuit în ajunul reuniunii, textul final nu a mai conținut, însă, formularea potrivit căreia deschiderea celor cinci clustere rămase ar urma să aibă loc „cât mai curând posibil”. Potrivit publicației The New Union Post, care a consultat proiectul de concluzii, această modificare a fost operată chiar înainte de adoptarea textului final.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat atunci, în cadrul unei conferințe, că Ungaria și alte state membre ale Uniunii Europene s-au opus păstrării în concluziile Consiliului European a sintagmei privind deschiderea „accelerată” a negocierilor de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. Liderul de la Cotroceni declara, pe 19 iunie, că modificarea este una de ordin diplomatic și nu va avea consecințe practice asupra procesului de aderare al celor două state. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: