Tudor Mardei | NewsMaker

Sandu explică reducerea pragului de vot pentru Comisia Vetting: „Nu putem opri reforma justiției pentru că nu există 61 de voturi”

Reducerea pragului de vot pentru aprobarea membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 este necesară pentru a nu bloca reforma justiției. Poziția a fost exprimată pe 5 martie de Președinta Maia Sandu în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV. Sandu a argumentat că în actualul Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției și că mecanismul adoptat este similar celui aplicat la numirile în Consiliul Superior al Magistraturii, fiind coordonat la timpul său cu Comisia de la Veneția. Cât despre criticile aduse numirii lui Herman von Hebel, oficiala a spus că acesta este incomod pentru unii politicieni tocmai pentru că a avut o contribuție mare în curățirea sistemului și că nu vede niciun motiv să îi pună la îndoială integritatea.

„În acest Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției. Nu există. Dacă nu sunt 61 de voturi, nu stai fără membri — mergi la o majoritate simplă. Și majoritatea simplă este totuși o majoritate. Nu putem opri reforma justiției pentru că nu există 61 de voturi. Nu vorbim despre schimbarea Constituției, vorbim doar despre numirea unor membri în Comisia de Vetting. Dacă nu s-au găsit 61, e firesc, așa cum este la numirea în CSM, să existe o soluție de deblocare”, a declarat Sandu.

Cele mai mari atacuri — la Comisia de Prevetting

Șefa statului a explicat și de ce insistă asupra candidaturii lui Herman von Hebel, precizând că acesta a făcut parte din prima Comisie de Prevetting, care a obținut cele mai bune rezultate în curățarea sistemului de justiție. Președinta a reamintit că au fost lupte majore pentru componența Curții Supreme de Justiție și a Consiliului Superior al Procurorilor, iar membrii comisiei au rezistat presiunilor și și-au făcut treaba. Tocmai de aceea, spune Sandu, ei au fost cei mai atacați — nu direct de judecătorii și procurorii vizați, ci prin campanii bine orchestrate.

„Dacă stăm să ne uităm ce candidați au fost și ce fel de oameni au încercat să intre în CSM și în CSP și ne uităm care a fost rezultatul — cea mai mare curățenie în sistemul justiției a făcut-o Comisia de Prevetting. Și s-a confruntat cu cele mai mari atacuri. Aproape toți membrii, cu excepția celui delegat de opoziție, au fost supuși unui atac constant. Eu, dimpotrivă, cred că oamenii aceștia au demonstrat rezistență la influență și, în plus, sunt calificați, dacă ne uităm la CV. Ce ne dorim este ca această evaluare să se facă corect și să se facă la procurori cât mai repede, pentru că acolo lucrurile s-au tergiversat la nesfârșit”, a declarat președinta.

Sandu: Nu am găsit niciun motiv să pun la îndoială integritatea lui Herman von Hebel

Maia Sandu a respins îngrijorările legate de integritatea lui Herman von Hebel, făcând referire la o investigație jurnalistică privind o reformă pe care acesta a promovat-o în trecut. Președinta a spus că a citit investigația și nu a găsit nimic îngrijorător, adăugând că același lucru l-au constatat și reprezentanții Uniunii Europene, care l-au inclus pe Herman von Hebel pe lista de candidați.

„Și eu am făcut reforme și am dat oameni afară, și unii dintre ei au fost reinstalați. Scuzați-mă, acesta nu este un argument, nu are nicio treabă cu integritatea omului. Eu am citit aceste investigații și nu este nimic acolo. Le-au citit și cei de la Uniunea Europeană, care au inclus omul în această listă. Credibilitatea comisiei depinde de rezultat. Scuzați-mă, care membru al Parlamentului din opoziție susține reforma justiției? Unii au scris în programele lor desființarea comisiilor de vetting, alții au vorbit de sute de ori că le displace evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Lor le place altfel de comunicare cu judecătorii și procurorii, nu reforme din astea”, a declarat Sandu.

„Să nu-și facă nimeni speranțe că ajunge la CSJ fără vetting”

Sandu a subliniat că evaluarea procurorilor din procuraturile specializate trebuie încheiată în acest an, precizând că la Procuratura Anticorupției procesul durează deja de doi ani, iar la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate abia a început. Președinta a avertizat că vettingul va ajunge până la urmă și la Curtea Supremă de Justiție, îndemnând pe cei interesați să depună dosarul cât mai devreme.

„Să nu-și facă speranțe că o să intre cineva la CSJ fără vetting. Nu există așa ceva. Cei care vor să ajungă la CSJ îi îndemn să depună dosarul cât mai devreme”, a declarat Sandu.

Amintim că pe 5 martie, votul din Parlament prin care pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting a fost redus de la 61 la 51 de voturi a stârnit reacții dure în spațiul public. Politicieni, jurnaliști și experți au acuzat că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința din 26 februarie. Opoziția parlamentară a anunțat că va contesta decizia la Curtea Constituțională.

***

Reamintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ufms-gov.ru

NM Espresso: O dronă a explodat la frontieră, cetățenia rusă s-a „ieftinit” pentru transnistreni, Maia Sandu a cerut „presiune” asupra lui Putin

Războiul din Ucraina și Moldova

În noaptea de 20 august, Rusia a lansat un atac cu rachete și drone asupra regiunii Kiev. 12 persoane au murit, iar alte 34 au fost rănite. Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei a condamnat atacul și a menționat că, în aceeași noapte, una dintre drone a traversat spațiul aerian al Moldovei.

Ulterior, MAE a precizat că în Moldova au avut loc două incidente legate de atacurile cu drone: la punctul de trecere a frontierei Giurgiulești–Reni s-au produs o explozie și un incendiu, iar în apropierea frontierei a fost găsită o dronă căzută. Potrivit informațiilor preliminare, fragmentele dronei descoperite în zona Giurgiulești aparțin unui aparat de tip „Gherani”.

Președinta Maia Sandu, comentând incidentele, a declarat că Rusia trebuie să se confrunte cu „mult mai multă presiune”, pentru ca „asta să înceteze”.


Transnistria și cetățenia rusă

Rusia intenționează să reducă taxa pentru perfectarea cetățeniei ruse pentru locuitorii Transnistriei de la 600 la 65 de dolari. Aceeași taxă urmează să fie stabilită și pentru locuitorii Abhaziei și Osetiei de Sud.


Libertatea de exprimare și defăimarea

În Moldova se propune aplicarea unor amenzi de până la 250 de mii de lei celor care folosesc instanța de judecată pentru a exercita presiuni asupra jurnaliștilor și reprezentanților societății civile. Deputatul PAS Dinu Plîngău a declarat că o astfel de normă ar putea descuraja oamenii să se apere împotriva defăimării.

Mai multe despre proiectul de lege, disputa lui Plîngău cu reprezentanții Ministerului Justiției și noile reguli – în materialul „Cum s-au certat în Parlament pe tema ”limitelor” libertății de exprimare”.


Găgăuzia: 36 de ani, Turcia

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea ”Republicii Găgăuze”. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, și să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, prin medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statut de autonomie în cadrul Moldovei independente.

Despre modul în care a fost marcată sărbătoarea în autonomie – în reportajul video „Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns”.

Între timp, președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, s-a ocupat de deschiderea în Comrat a colegiului moldo-turc „Recep Tayyip Erdogan”. Potrivit lui, instituția, care stă nefuncțională de câțiva ani din cauza divergențelor dintre Comrat și Chișinău privind limba de predare, trebuie deschisă „în cel mai scurt timp posibil”.


Chișinău Arena și bugetul de stat

Autoritățile intenționează să majoreze capitalul social al companiei Chișinău Arena cu 61,97 milioane de lei, din contul bugetului de stat. Agenția Proprietății Publice a anunțat că banii vor fi utilizați pentru plățile către partenerul privat în baza contractului de parteneriat public-privat încheiat în 2018.


Pe scurt

Două cazuri de rabie au fost depistate la câini în satele Bardar și Dănceni din raionul Ialoveni. După contactul cu animalele infectate, trei adulți și un copil au fost transportați la spital.

Motorina s-a scumpit în Moldova cu aproape un leu în trei zile – din 21 august, un litru costă 32,72 lei. Benzina A-95 s-a scumpit până la 30,62 lei.

Astăzi, temperatura aerului în Moldova va urca până la +36 grade. Din cauza caniculei, meteorologii au emis cod portocaliu în nordul țării, iar în centru și sud – cod galben.

Pe aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv au avut loc perturbări și întârzieri ale curselor, motiv pentru care Ambasada Moldovei în Israel le-a recomandat cetățenilor să verifice din timp statutul zborurilor.

Duminică, 22 august, romii din Moldova își vor alege la Soroca un nou lider tradițional – baronul.

Ședința de judecată în dosarul „kuliok” a fost întreruptă pe 20 august din cauza absenței martorului acuzării, Adrian Radu, fost consilier pentru comunicare al lui Vladimir Plahotniuc.


Agenda zilei, 21 august:

  • 09:00 – Ședința Consiliului Superior al Procurorilor;
  • 10:00 – Ședința ANRE;
  • 10:00 – Protest împotriva majorării tarifului la gaze.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: