Sandu recunoaște că reforma teritorială va costa politic PAS: „Ăsta nu este argument să nu o facem”

Reforma administrației publice locale va genera „costuri politice” pentru partidul de guvernare, dar acestea nu pot fi un argument pentru a renunța la schimbare, a declarat președinta Maia Sandu într-un interviu acordat jurnalistului Nicolae Chicu. Șefa statului a mai anunțat că localitățile care nu vor opta voluntar pentru amalgamare vor fi unificate prin decizie normativă a statului, iar reforma trebuie finalizată până la alegerile locale din toamna lui 2027.

„Vor exista niște costuri politice pe care partidul de la guvernare le va plăti, dar ăsta nu este argument să nu facem reformă. Noi vrem ca localitățile noastre să se dezvolte, să aibă perspectivă de creștere și pentru asta trebuie să facem reformă”, a declarat Sandu.

Președinta a explicat că structura actuală, cu foarte multe primării mici, nu are capacitatea să presteze servicii de calitate și să asigure condiții de viață bune pentru cetățeni, și că primăriile mari dispun de mai multe resurse, echipe mai mari, specialiști necesari și o capacitate mai mare de a atrage și gestiona fonduri.

„Nu poți, într-o primărie mică, să ai un proiect de management a deșeurilor care să fie sustenabil. Nu poți, într-o primărie mică, să ai un proiect de canalizare sau chiar de asigurare cu apă la robinet care să fie sustenabil. Aceste proiecte se fac pentru mai mulți locuitori și implică mai multe localități”, a subliniat Sandu.

Referitor la localitățile care nu vor găsi o majoritate pentru a vota amalgamarea voluntară, șefa statului a declarat că statul va interveni normativ.

„Dacă nu vor alege amalgamarea voluntară, care vine și cu bani suplimentari pentru proiecte în aceste localități, această unificare a primăriilor oricum se va întâmpla, dar se va întâmpla așa cum va spune statul. Acum oamenii au ocazia să decidă ei cu cine vor să-și unească primăriile, unde să fie centrul primăriei. Dacă nu vor face asta voluntar, atunci va veni statul și normativ va stabili pentru restul cum se întâmplă reforma”, a precizat Sandu.

Șefa statului a mai respins acuzațiile că reforma ar urmări controlul politic al localităților, subliniind că localitățile rămân, nu vine nimeni să schimbe denumirea satelor, ci este vorba doar despre consolidarea primăriilor și eficientizarea costurilor de administrare.

„Localitățile rămân, nu vine nimeni să ne ia satul, să schimbe denumirea satului. Este vorba despre consolidarea primăriilor, despre eficientizarea costurilor de administrare a localităților noastre și despre creșterea acestor capacități”, a adăugat Sandu.

Maia Sandu i-a criticat pe cei care atacă reforma, amintind că niciun guvern din ultimii 20 de ani nu și-a asumat-o, tocmai pentru că nu este populară și nu dă rezultate imediate. „Cei care critică această reformă trebuiau să o facă ei mai bine în ultimii 20 de ani, dar niciunul dintre cei care au fost la guvernare nu și-au asumat această reformă pentru că nu este foarte populară, nu va da rezultate imediate”, a conchis Sandu.

***

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. 

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

608 consilii locale din Republica Moldova au aprobat decizii de inițiere a amalgamării voluntare, dintr-un total de 892 de primării existente în țară, potrivit datelor Guvernului. Localitățile care aleg să-și unească administrațiile beneficiază de stimulente financiare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Totodată, peste 600 de servicii publice vor putea fi accesate prin intermediul Centrelor Unificate de Prestări Servicii și al Ghișeului unic, iar în fiecare localitate va activa un reprezentant al primarului pentru a menține legătura cu comunitatea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: