Sandu și PAS, versus Dodon, Șor, PSRM și Renaștere: Cum ar arăta tabloul politic în Moldova, dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, Partidul de guvernământ, Acțiune și Solidaritate (PAS) ar câștiga scrutinul cu puțin peste 24 la sută. Partidul Socialiștilor ar acumula 13,4%. În Parlament ar accede și Partidul „Renaștere”, apropiat politicianului fugar Ilan Șor, cu 8,6 la sută. Urmează Partidul Comuniștilor, cu 3,6 procente, sub pragul electoral. Numărul indecișilor este relativ mare – aproape 40 la sută din respondenți fie nu intenționează să voteze, fie nu știu dacă se vor prezenta la urnele de vot.

Potrivit rezultatelor sondajului, realizat de Institutul de Politici Publice, președinta Maia Sandu ar câștiga următoarele alegeri prezidențiale, dacă duminica viitoare ar fi organizat un scrutin în acest sens. Șefa statului este, inclusiv, politicianul care se bucură de cea mai mare încredere în rândul respondenților. În total, așadar, 29,4 la sută din moldovenii care au participat la sondaj au declarat că își vor da votul pentru ca șefa statului să ajungă din nou președinte, în timp ce 19,6% au susținut că Sandu este politicianul în care au cea mai mare încrede.

Pe locul doi în clasament se află fostul președinte al țării, Igor Dodon, lider al Partidului Socialiștilor. În politician au încredere 6,9% din respondenți, în timp ce alți puțin peste 18 la sută au spus că își vor da votul pentru Dodon, dacă duminica viitoare vor fi organizate alegeri prezidențiale.

De încredere în rândul moldovenilor (3,7%) se bucură și politicianul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda Bancară”. Întrebați dacă l-ar vota pe Șor în funcția de președinte al țării, 3,2 la sută din respondenți au răspuns pozitiv.

Captură foto
Captură foto

Între timp, Partidul de guvernământ, PAS, este formațiunea politică din Moldova care se bucură de cea mai mare încredere în rândul moldovenilor. Puțin peste 30% din respondenți au declarat că au încredere în acest partid. Totuși, numărul celor cărora PAS nu le inspiră încredere este mai mare. 88 la sută au spus că nu au încredere deloc în formațiunea politică care conduce țara.

La polul opus, Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) este formațiunea politică în care cei mai mulți respondenții, 64,8%, au spus că nu au încredere deloc. În PLDM cred, totuși, aproape 16%.

Partidele parlamentare de opoziție PSRM și PCRM se bucură de încrederea a peste 26% din respondenți și, respectiv, aproape 20 la sută. Au declarat că nu au încredere deloc în aceste două partide aproape 52% și, respectiv, 60 la sută din respondenți.

În Partidul „Renaștere”, apropiat lui Șor, cred peste 20 la sută din respondenți, în timp ce marea majoritate, 60%, spun că nu au încredere deloc.

De precizat că la sondaj au participat 1215 persoane, cu vârstă de 18 ani şi mai mult, cu o eroare maximală de +3%. Datele au fost colectate în perioada 9 – 23 august 2023, curent.

Captură foto

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: