Experimente

Sarea de mare, ceapa și neliniștea. Cum a fost prima zi a experimentului NM „O lună cu minimul”

Nicolai Paholinițchii
| 5 octombrie, 2020
13:50

Au trecut două zile din experimentul NM „O lună cu minimul” în care eu, Nicolai Paholinițchi, reporter NM, voi trăi timp de o lună, din minimul de existență calculat de stat. Intenționam să scriu o dată pe săptămână despre modul în care se va desfășura experimentul. Dar în prima zi au fost prea multe evenimente, impresii și gânduri, de aceea am decis să scriu separat despre aceasta.

Sarea de mare, Barilla și hate-ul

În ajunul zilei de 1 octombrie, când a luat start „luna mea cu minimul”, am mers la magazin, am cumpărat produsele și soluțiile chimice de uz casnic necesare (potrivit condițiilor experimentului, trebuie să cumpăr totul de la zero). În opinia mea, să cumpăr produse cu rezervă în situația în care finanțele sunt foarte limitate, este o idee rea. Deoarece cheltuiești dintr-odată mulți bani, bugetul se reduce brusc, în schimb, apar rezerve mari de aceleași crupe pe care ulterior voi fi nevoit să le consum fără nicio alternativă. De aceea am cumpărat produse pentru prima săptămână și setul minim de soluții chimice de uz casnic.

Mai mulți cititori ai NM s-au mirat când au văzut în imaginea de pe Facebook a setului meu de produse alimentare sare de mare în locul celei obișnuite, pastele Barilla și orezul basmati (se consideră că este un soi de orez scump).

Voi încerca să explic. Conform condițiilor experimentului, trebuie să trăiesc timp de o lună din minimul de existență – în cazul meu (bărbat care trăiește în oraș), este vorba despre 2565,8 lei. Încă de la bun început, am decis că nu voi economisi în cazul produselor de primă necesitate, inclusiv crupe și unt.

Într-adevăr, orezul basmati costă mai mult decât cel obișnuit – am cumpărat 1 kg cu 21,7 lei: nu este mult pentru acest orez, pentru că prețul său mediu este de 30 de lei. De notat că orezul basmati este foarte gustos, aromat, pufos, ușor de gătit și greu de stricat – el nu se arde și nu se lipește de fundul cratiței, ca cel obișnuit.

Acum – despre preț. Am gătit o cratiță de orez. Sinecostul unei porții (200 de grame) de orez fiert cu unt bun este de aproximativ 1,7 – 1,9 lei. Cred că nu e chiar atât de scump. În schimb, am mâncat aseară la cină, azi la prânz și a mai rămas o porție pentru cina de astăzi.

Am cumpărat pastele Barilla la reduceri – 14 lei pentru un pachet, două pachete (900 de grame) ar trebui să ajungă pentru 10 mese. Apropo, nu știu de ce la noi se consideră că pastele Barilla sunt dintre cele costisitoare, iar tăițeii instant sunt mâncare pentru cei săraci. În realitate, tăițeii instant, calculați la un kilogram, sunt de 1,5-2 ori mai scumpi decât pastele italiene, și nu doar Barilla.

Istoria sării de mare este deosebită: ea a costat cu doar 3 lei mai mult decât sarea obișnuită și eu nu am acordat prea mare atenție acestuit fapt, cumpărând sare de mare în locul celei iodate.

Ceapă, ceai și înțelegere

În seara de 1 octombrie, am mers iarăși la supermarket. Trebuia să cumpăr ceva rezerve pentru prima perioadă, în plus, voiam să iau ceva proteine. Una dintre cele mai ieftine opțiuni ale „proteinelor”, care nici nu necesită gătire, este brânza. Un pachet de brânză (250 g) a costat un pic mai puțin de 13 lei. Am cumpărat și ceai. Nu sunt mare amator, dar uneori îl consum, de aceea am cumpărat un pachet de Karkade (20 de pachețele) cu 12 lei.

Am mai cumpărat ceapă, morcov și roșii. Era ceapă roșie, albă și obișnuită. Primele două costau mai mult de 16 lei pentru un kg, a treia – 4,5 lei pentru un kg. De obicei, luam ceapă în funcție de dispoziția pe care o aveam și de felul cum arăta – o consumi în cantități mici și prețul, de obicei, nu este atât de semnificativ. Dar astăzi am luat ceapă obișnuită, cu 4,5 lei pentru un kg.

În acel moment, s-a apropiat o femeie de vârstă pensionară, care a întrebat, cât costă ceapa și a început și ea să-și pună într-o pungă. M-am prins la gândul că o înțeleg. Anume că o înțeleg. Pentru că, declarativ, toți îi înțeleg pe pensionari, persoanele cu necesități speciale, reprezentanții minorităților etc. Dar una e să crezi că înțelegi și alta când ești în situația lor, fie și pe o perioadă scurtă.

Într-un magazin, am cumpărat produse în sumă de 49 de lei, iar în altul – un pachet de șervețele pentru bucătărie cu 7 lei.

Neliniștea

O bună bucată din noaptea trecută, nu am putut să adorm. Mă gândeam că, se pare, le-am calculat pe toate și că totul ar trebui să fie bine, dar o anumită situație imprevizibilă ar putea să împiedice experimentul. De exemplu, m-ar durea un dinte și e prea puțin probabil că vizita la dentist va costa mai puțin de 500 de lei, sau oricare alte cheltuieli neprevăzute.

Apoi am adormit, totuși, iar dimineața, neliniștea m-a lăsat. La dejun, am avut pâine cu unt și roșii, la prânz – același orez cu brânză. Cafeaua de dimineață și de la amiază o iau în redacție – „office supply” :).

Luând în calcul cumpărăturile inițiale și cele din prima zi a experimentului (1 octombrie), am cheltuit 272,35 de lei. Până la sfârșitul lunii, mi-au rămas 2293,45 de lei – înseamnă aproximativ 76 de lei pe zi. Astăzi, până în momentul în care am scris textul, am cheltuit doar 2 lei pentru o călătorie cu troleibuzul, de acasă până la oficiu.

Despre scopurile experimentului, datele introductive și regulile jocului puteți citi în articolul „O lună cu minimul”.

***

Mărcile menționate în texte și în video nu înseamnă reclamă și nici antireclamă. Redacția își respectă cititorii și nu se ocupă de publicitate ascunsă. În timpul experimentului, autorul alege de sine stătător mărfurile și serviciile, reieșind din preferințele personale și posibilitățile sale financiare. Părerea despre un anumit produs, serviciu, eveniment ș.a., pe care și –o expune în timpul experimentului este opinia proprie a autorului. Redacția ar putea să nu o împărtășească.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

experiment, Nicolai Paholinițchi, O lună cu minimul

Știri similare

Viață

Tentați cu dulciuri și animale: câți copii din 25 au plecat de lângă părinți cu persoane străine? Experiment în România

Viață

VIDEO Experiment social la Chișinău. Cum au reacționat trecătorii la inscripția „Copiii LGBT”

Politică

Găgăuzia se leapădă de Șor. Cât de reală este această schimbare? (ANALIZĂ)

Ecaterina Dubasova
| 12 noiembrie, 2025
15:16

După pronunțarea sentinței în cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, apropiată oligarhului fugar Ilan Șor, protestele anunțate nu au mai avut loc. Dimpotrivă, mobilizarea stradală a scăzut vizibil, iar președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov – acuzat anterior de legături cu Șor – și-a schimbat brusc discursul. Ce s-a schimbat în Găgăuzia? Mai controlează Șor autonomia? Răspunsul la acestea, dar și alte întrebări – în analiza NM.

Factorul Constantinov

Pe 23 octombrie, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, Alexandru Musteața, a efectuat o vizită la Comrat, unde s-a întâlnit cu președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov. După întrevedere, Constantinov a făcut o scurtă declarație de presă în care a vorbit despre importanța dezvoltării dialogului dintre Comrat și Chișinău. „Vom acționa la fel ca majoritatea cetățenilor. Găgăuzia votează puțin altfel, dar asta nu înseamnă că vom alege o altă cale. În orice caz, vom lucra împreună cu toți locuitorii republicii noastre”, a spus el. Aceste declarații contrastau brusc cu mesajele pe care le promova anterior.

În primăvara anului 2023, la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei a câștigat candidata susținută de Ilan Șor — Evghenia Guțul. Până la această campanie, ea nu participase în viața politică a autonomiei și era aproape necunoscută publicului. Pentru victoria ei a lucrat întreaga mașină de propagandă a partidului „Șor”, declarat ulterior neconstituțional: însuși Ilan Șor apărea la televizor, iar deputații partidului organizau întâlniri cu alegătorii în numele lui Guțul. Echipa lui Șor este acuzată și de cumpărarea alegătorilor. Guțul este învinuită în două dosare penale, dintre care unul, privind finanțarea ilegală a campaniei sale electorale, nu a fost încă finalizat.

Constantinov, care la alegeri l-a susținut pe un alt candidat, Dmitrii Croitor, s-a alăturat rapid grupului de sprijin al noii bașcane, Evghenia Guțul, după victoria acesteia. Mai mult, el chiar a efectuat o vizită în Israel pentru a se întâlni cu Ilan Șor – întâlnire anunțată pe paginile oficiale ale Adunării Populare ca o vizită de lucru „obișnuită”.

Acum, însă, Constantinov declară în emisiuni TV că a mers la Șor fiindcă a înțeles: Guțul „u este o figură independentă, iar „centrul de luare a deciziilor – este în Israel”. Totuși, lucrurile nu s-au limitat cu o singură deplasare. Constantinov a participat la congresele blocului lui Șor „Victorie”, la evenimentele publice ale echipei Evgheniei Guțul și a lansat critici dure la adresa Chișinăului: a acuzat autoritățile centrale de presiuni și a amenințat cu un „răspuns dur din partea Comratului”.

Relațiile dintre Constantinov și Ilan Șor au fost mereu marcate de dezechilibru. După ce noul bașcan intră în funcție, acesta trebuie să prezinte echipa Comitetului executiv. În cazul Evgheniei Guțul, componența executivului a fost anunțată prin videoconferință chiar de Ilan Șor. Constantinov a refuzat însă să aprobe lista propusă. În consecință, lista a trebuit modificată de mai multe ori, până când Adunarea Populară, condusă de el, a aprobat noul executiv local.

Jurnalista și fosta deputată APG, Ecaterina Jekova, a declarat într-un interviu pentru NM că retorica lui Constantinov nu este un indicator: „El joacă nu doar jocurile lui Șor, ci și unele jocuri de ale sale”.

Analistul politic Alexei Tulbure consideră că schimbarea actuală de retorică a lui Dmitri Constantinov este una semnificativă — mai ales având în vedere că a urmat vizitei șefului SIS. „Constantinov este o persoană destul de vulnerabilă. Se pare că directorul SIS a găsit argumente suficient de convingătoare pentru a-l determina pe președintele Adunării Populare să-și schimbe retorica și direcția”, a declarat Tulbure.

Ce s-a schimbat în autonomie

Pe lângă schimbarea de retorică a lui Constantinov, în Găgăuzia s-a redus vizibil și activitatea activiștilor asociați cu Ilan Șor. Promisiunile de a „apăra bașcanul până la capăt”, făcute după pronunțarea sentinței, s-au transformat într-un recul al protestelor. Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis, în dosarul privind finanțarea ilegală a partidului. Hotărârea este examinată în prezent de Curtea de Apel Chișinău. Totuși, contrar așteptărilor, Găgăuzia nu s-a mobilizat masiv – acțiunile organizate de echipa lui Șor au devenit rare și adună tot mai puțini participanți.

Un exemplu grăitor este chiar prima zi după pronunțarea sentinței. Nu a avut loc niciun protest. În sediul Comitetului executiv s-a desfășurat o ședință a Adunării Populare, iar acțiunea anunțată a adunat doar câteva zeci de persoane, care nici măcar nu au început un protest propriu-zis.

Deputatul APG Alexandr Tarnavschi explică scăderea activității nu doar prin condamnarea lui Guțul, ci și prin rezultatele recente ale alegerilor parlamentare: „Au pierdut. Iată și s-au ascuns”.

Totuși, cea mai importantă schimbare pare a fi reluarea dialogului cu Chișinăul. Platforma formală pentru acest dialog este grupul parlamentar mixt, în cadrul căruia deputații Parlamentului și cei ai Adunării Populare colaborează. În toamna anului 2023, APG a suspendat unilateral activitatea grupului. Tarnavschi este convins că decizia a fost luată sub influența lui Șor: „Atunci, deputații parlamentari din fracțiunea lui au fost primii care au părăsit grupul”.

Acum, însă, Constantinov a decis, printr-o dispoziție personală, să restabilească activitatea grupului, modificându-i complet componența. Tarnavschi consideră acest pas juridic incorect: „Activitatea a fost suspendată prin votul Adunării Populare. Pentru a o relua, era nevoie de un nou vot și abia apoi se putea schimba componența nominală”.

Șansă pentru o „încălzire” a relațiilor?

Alexei Tulbure consideră că există, într-adevăr, șanse reale pentru o „încălzire” a relațiilor dintre Chișinău și Comrat. Potrivit lui, nu întreaga putere din autonomie s-a aflat sub influența lui Ilan Șor. „Există autorități locale, primari care sunt mereu deschiși dialogului. Există și mediul de afaceri, care este foarte departe de agenda promovată de Șor”, explică expertul. Acesta adaugă că și la Chișinău există voință politică pentru relansarea dialogului — mai ales din partea noului prim-ministru Alexandru Munțeanu, pe care îl descrie drept „un om al compromisului” și „un om dispus să discute chiar și cu cei cu care e greu să o faci”.

Tulbure consideră că Chișinăul trebuie să-și asume cea mai mare parte a responsabilității pentru restabilirea încrederii. „Chișinăul trebuie să meargă cu un mesaj deschis către Găgăuzia: «Suntem o singură națiune și nu îi privim pe găgăuzi ca pe ceva separat de întreaga Moldovă. Găgăuzii sunt parte a poporului moldovenesc». Chișinăul trebuie să repete asta constant, pentru a înlătura frustrările. La ei trebuie să apară încrederea”.

Tarnavschi consideră, de asemenea, că în noul parlament sunt oameni gata să lucreze la dialog — și din partea puterii, și din partea opoziției. „Există Larisa Voloh de la PAS, care deja a fost în grupul de lucru. Există Alexandr Stoianoglo din opoziție, el este chiar din Găgăuzia și înțelege perfect toate mecanismele”.

Însă Tarnavschi pune o mai mare responsabilitate pe Comrat: „Trebuie să se lepede complet de Șor. Să recunoască greșelile și să construiască mai departe dialogul”.

Deocamdată, potrivit lui Tarnavschi, este prea devreme să vorbim despre vreo „deșorizare”. „Nu am auzit niciodată de la Constantinov că a comis o greșeală atunci când s-a apropiat de Șor”, spune deputatul. În autonomie continuă să lucreze comitetul executiv, convenit cu Ilan Șor. Despre faptul că procesul de „deșorizare” nici măcar nu a început încă vorbește și Ecaterina Jekova.

Alexei Tulbure consideră însă că există schimbări, iar situația s-ar putea schimba definitiv după alegeri.

Găgăuzia se pregătește să se realeagă?

Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei expiră pe 12 noiembrie, însă data noilor alegeri nu a fost stabilită, deoarece chiar APG a decis anterior desființarea Comisiei Electorale Centrale. Ajunși într-un impas electoral, deputații încearcă să găsească o soluție. Vicepreședintele Gheorghi Leiciu propune crearea unei CEC temporare care să organizeze scrutinul. Alexandr Tarnavschi califică această idee drept „echilibristică juridică” și consideră că decizia de dizolvare a CEC-ului trebuie anulată. După 12 noiembrie, problema legalității deciziilor luate de APG va deveni una critică, iar deputații mai au doar câteva zile pentru a remedia situația.

Pe lângă alegerile în APG, autonomia, cel mai probabil, va trebui să aleagă și un nou bașcan. Dacă Curtea de Apel va confirma sentința, Guțul va fi lipsită de funcție: infracțiunea, confirmată printr-o hotărâre judecătorească, constituie temei pentru demitere. În decurs de 90 de zile după demitere trebuie să aibă loc alegeri noi. După decizia definitivă a instanței, Adunarea Populară este obligată să stabilească data votării.

Ecaterina Jekova este sigură că nu vor fi schimbări, dacă la putere vor rămâne aceiași oameni, în special cei aflați în legătură cu Șor. „Este necesar un anumit mecanism care să scoată oameni cu o asemenea reputație din politică”, consideră fosta deputată.

Alexei Tulbure vede o șansă la curățare. „În Găgăuzia există o societate destul de patriarhală, iar oamenii sunt înclinați să repete narațiunile puterii. Dar când vor începe să aibă loc schimbări, se va schimba și comportamentul politic al populației”, spune el. Expertul punctează: este deosebit de important ca din politica găgăuză să fie eliminate elementele de cumpărare a voturilor și falsificările. Doar în acest caz, Găgăuzia va avea o șansă la o conducere cu adevărat independentă a autonomiei.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!