Moldova 1

Șase instituții de învățământ superior din Chișinău, Bălți și Comrat vor primi 17 mln lei. Cum vor fi folosiți banii

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) anunță că va acorda finanțare complementară de circa 17 milioane de lei pentru șase instituții de învățământ superior. Banii vor fi folosiți pentru renovări și modernizări ale blocurilor de studii, căminelor, dar și alte proiecte de infrastructură.

Potrivit unui comunicat al MEC, proiectele care vor fi finanțate au fost selectate în bază de concurs. Astfel, vor beneficia de finanțare complementară Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei, Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și Universitatea de Stat din Comrat. 

Universitatea de Stat din Moldova va primi 3,36 milioane lei pentru reparația căminului nr. 19, precum și pentru renovarea vestiarelor bazinului de înot de pe strada 31 august 1989 din Chișinău. 

Universității Tehnice a Moldovei i se vor acorda fonduri de 4,1 milioane lei pentru lucrări de renovare și dotare a sălilor de studii din blocul nr. 19, unde este amplasată Facultatea de Medicină Veterinară. Totodată, au fost aprobate resurse pentru achiziționarea computerelor (stații grafice) și a tabletelor, echipate conform cerințelor software utilizate la programele de studii la specialitățile „Animație” și „Designul jocurilor”.

Academia de Studii Economice din Moldova va obține finanțare în valoare de 3 milioane lei. Banii vor fi folosiți pentru instalarea unui sistem fotovoltaic pe acoperișul blocurilor de studii ale instituției, precum și pentru finisarea lucrărilor de termoizolare și renovare a balcoanelor căminului nr. 4 de pe strada Florilor 4/2.

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” va beneficia de finanțare în sumă de 3,9 milioane lei pentru reconstrucția parterului din blocul de studii nr. 2 și asigurarea tehnologică la programele de studii „Animație” și „Designul jocurilor”.

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți va primi 1,5 milioane lei pentru achiziționarea și instalarea unui sistem de panouri fotovoltaice de 100 KW pentru Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic „Nortek”.

Iar Universitatea de Stat din Comrat va obține finanțare de 1 milion lei pentru înlocuirea sistemului de încălzire, alimentare cu apă și canalizare în căminul studențesc.

Suplimentar, în anul curent, Ministerul Educației și Cercetării va aloca 2 milioane de lei din finanțarea complementară pentru proiecte studențești. Scopul este susținerea activităților extracurriculare și promovarea spiritului civic în rândul studenților. 

Finanțarea complementară este unul dintre cele trei tipuri de finanțare acordate instituțiilor publice de învățământ superior care funcționează în condiții de autonomie financiară. Aceasta se alocă pentru îmbunătățirea condițiilor de cazare în cămine, modernizarea bazei materiale și didactice, dotarea cu calculatoare, softuri și utilaje, acoperirea unor cheltuieli specifice universităților regionale, precum și finanțarea unor proiecte specifice de dezvoltare instituțională. 

***

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării a lansat recent campania „Învață în Moldova”, care este menită să încurajeze cât mai mulți absolvenți de liceu să aleagă o universitate din Republica Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: