Moldova 1

Șase instituții de învățământ superior din Chișinău, Bălți și Comrat vor primi 17 mln lei. Cum vor fi folosiți banii

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) anunță că va acorda finanțare complementară de circa 17 milioane de lei pentru șase instituții de învățământ superior. Banii vor fi folosiți pentru renovări și modernizări ale blocurilor de studii, căminelor, dar și alte proiecte de infrastructură.

Potrivit unui comunicat al MEC, proiectele care vor fi finanțate au fost selectate în bază de concurs. Astfel, vor beneficia de finanțare complementară Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei, Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și Universitatea de Stat din Comrat. 

Universitatea de Stat din Moldova va primi 3,36 milioane lei pentru reparația căminului nr. 19, precum și pentru renovarea vestiarelor bazinului de înot de pe strada 31 august 1989 din Chișinău. 

Universității Tehnice a Moldovei i se vor acorda fonduri de 4,1 milioane lei pentru lucrări de renovare și dotare a sălilor de studii din blocul nr. 19, unde este amplasată Facultatea de Medicină Veterinară. Totodată, au fost aprobate resurse pentru achiziționarea computerelor (stații grafice) și a tabletelor, echipate conform cerințelor software utilizate la programele de studii la specialitățile „Animație” și „Designul jocurilor”.

Academia de Studii Economice din Moldova va obține finanțare în valoare de 3 milioane lei. Banii vor fi folosiți pentru instalarea unui sistem fotovoltaic pe acoperișul blocurilor de studii ale instituției, precum și pentru finisarea lucrărilor de termoizolare și renovare a balcoanelor căminului nr. 4 de pe strada Florilor 4/2.

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” va beneficia de finanțare în sumă de 3,9 milioane lei pentru reconstrucția parterului din blocul de studii nr. 2 și asigurarea tehnologică la programele de studii „Animație” și „Designul jocurilor”.

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți va primi 1,5 milioane lei pentru achiziționarea și instalarea unui sistem de panouri fotovoltaice de 100 KW pentru Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic „Nortek”.

Iar Universitatea de Stat din Comrat va obține finanțare de 1 milion lei pentru înlocuirea sistemului de încălzire, alimentare cu apă și canalizare în căminul studențesc.

Suplimentar, în anul curent, Ministerul Educației și Cercetării va aloca 2 milioane de lei din finanțarea complementară pentru proiecte studențești. Scopul este susținerea activităților extracurriculare și promovarea spiritului civic în rândul studenților. 

Finanțarea complementară este unul dintre cele trei tipuri de finanțare acordate instituțiilor publice de învățământ superior care funcționează în condiții de autonomie financiară. Aceasta se alocă pentru îmbunătățirea condițiilor de cazare în cămine, modernizarea bazei materiale și didactice, dotarea cu calculatoare, softuri și utilaje, acoperirea unor cheltuieli specifice universităților regionale, precum și finanțarea unor proiecte specifice de dezvoltare instituțională. 

***

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării a lansat recent campania „Învață în Moldova”, care este menită să încurajeze cât mai mulți absolvenți de liceu să aleagă o universitate din Republica Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Avocatele familiei Vartic acuză că sunt obligate să transcrie materialele cauzei „pe maculator”: „Un abuz în era digitalizării justiției”

Avocatele care reprezintă interesele familiei Ludmilei Vartic au făcut un apel public către Uniunea Avocaților, Avocatul Poporului și Procuratura Generală, solicitând stoparea a ceea ce califică drept „îngrădire a dreptului la un proces echitabil” în dosarul Vartic. Avocata Gabriela Kornacker acuză că procurorul de caz le obligă să transcrie materialele dosarului penal „pe maculator”, refuzând să le permită fotografierea sau scanarea actelor, practică standard în toate procedurile judiciare.

„Un abuz în era digitalizării justiției. În era digitală în care ne aflăm, în era digitalizării justiției, procurorul ne impune să transcriem materialele dosarului penal pe maculator. Evident că acest lucru este un abuz”, a declarat Kornacker.

Avocata a explicat că, pe 14 aprilie, procurorul de caz a restricționat accesul la materialele cauzei și le-a permis doar luarea de notițe, cu excepția măsurilor speciale de investigație. Contestația depusă la judecătorul de instrucție urmează să fie soluționată abia pe 18 mai.

Kornacker a descris un incident concret din această zi, când avocatele au fost chemate să ia cunoștință cu o ordonanță de dispunere a expertizei și cu un raport de expertiză deja finalizat, fiindu-le refuzată fotografierea acestora.

„La întrebarea mea dacă ni se permite fotografierea acestor acte, doamna procuror ne-a spus foarte franc că nu, pentru că avem acces limitat de a fotografia actele dosarului. Profesioniștii din domeniu cunosc foarte bine că fotografierea sau scanarea actelor dintr-un dosar penal face parte dintr-un procedeu tehnic standard de luare de cunoștință cu materialele dosarului”, a spus avocata.

Procurorul de caz a invocat necesitatea păstrării secretului anchetei și prevenirea scurgerii de informații din dosar. Kornacker a menționat că a respins acest argument, deoarece luarea de notițe implică același risc de scurgere a informațiilor ca și fotografierea.

Avocata a mai susținut că acțiunile procurorului ar putea fi calificate drept infracțiune, invocând articolul 303 prim din Codul Penal, „Imixtiunea în activitatea avocatului”, prevedere introdusă în 2024.

„Noi credem cu tărie că scopul acestei limitări nu este unul legitim. În primul rând, este împiedicarea unei apărări eficiente, iar în al doilea rând această măsură este una de discreditare și hărțuire profesională a avocatelor”, a concluzionat Kornacker.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Procuratura Generală, privind accesul avocaților la anchetă, însă la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra ei timp de mai mulți ani. Pe marginea cazului a fost deschis un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, Dumitru Vartic având statut de bănuit. Anterior, Procuratura restricționase accesul avocatelor la informațiile privind măsurile speciale de investigație, decizie pe care apărătoarele o contestă în instanță.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: