„Satele din Moldova trebuie să fie europene”. România, gata să deblocheze a doua tranșă din cele €100 mln promise pentru Moldova

România va debloca, în următoarea ședință de Guvern, o nouă tranșă, în valoare de 28 milioane euro, din programul de sprijin pentru Republica Moldova, finanțat cu 100 de milioane de euro (bani nerambursabili) de către București. Anunțul a fost făcut de premierul României, Marcel Ciolacu, aflat la Chișinău. Șeful guvernului român susține că tranșa va fi folosită pentru implementarea proiectelor din programul guvernamental „Satul European”.

„Am discutat astăzi despre cele 9 proiecte din tranșa a doua din ajutorul Guvernului României, de 100 milioane. Aceste 9 proiecte valorează 28 milioane euro, bani care vor merge în investiții pentru oportunitățile companiilor noastre și vor dezvolta localitățile din Republica Moldova”, a declarat prim-ministrul Dorin Recean.

Șeful Guvernului de la București a dat asigurări că suma va fi deblocată în următoarea ședință a cabinetului de miniștri nou format.

„Vă garantez că nu mâine, în prima ședință de guvern, dar în viitoarea ședință de guvern, se vor debloca banii pe proiecte în ceea ce privește apa potabilă, canalizarea – punctuale pentru sprijinirea satului din Republica Moldova, să fie un sat european”, a declarat prim-ministrul României, Marcel Ciolacu.

În timp ce Dorin Recean a mulțumit României pentru sprijinul „constant”, „imens” și „prompt” oferit Republicii Moldova „ori de câte ori a avut nevoie”, Marcel Ciolacu a promis că Bucureștiul va aprofunda susținerea pentru țara noastră, în special pe domeniul economic, astfel încât calitatea vieții cetățenilor români de pe ambele maluri ale Prutului să devină mai bună.

„Relațiile dintre Chișinău și București se consolidează tot mai mult: construim poduri, drumuri, un spațiul digital comun – în beneficiilor tuturor cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului. În felul acesta, construim Europa aici, în Republica Moldova”, a menționat Dorin Recean.

„Este evident că proiectele și banii europeni de pre-aderare încă nu se văd în oglinda cetățeanului. Trebuie să fim corecți față de românii din România și Republica Moldova – toate aceste lucruri necesită timp, dar noi doi trebuie să ne implicăm și să creăm un mecanism de cooperare, astfel încât să mărim dinamica implementării acestor proiecte”, a conchis, la rândul său, Marcel Ciolacu.

Menționăm că Republica Moldova urmează să beneficieze de un grant de 100 de milioane de euro din partea României, în decurs de șapte ani, pentru a implementa proiecte în domenii cheie pentru dezvoltarea țării. Aflat într-o vizită la Chișinău la sfârșitul lunii martie, curent, prim-ministrul României de atunci, Nicolae Ciolacu, a anunțat debursarea primei tranșe, în valoare de 25 milioane euro din cele 100 milioane.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: