“Satul German” anunță despre o nouă etapă de construcție a cartierului

«Satul German» a început de săptămâna aceasta lucrările de construcție la locuințele din tranșa III. Este vorba, în principal, despre 9 blocuri de locuit, fiecare cu câte 6 etaje. În paralel, dezvoltatorul continuă lucrările de construcție la clădirile cu apartamente și casele individuale deja ridicate, la clădirile școlii, grădiniței și hotelului, dar și la infrastructura de transport a cartierului.

Anul 2024 este unul important pentru «Satul German». În afară de focusarea pe lucrările de construcție la tranșa III, dezvoltatorul pregătește și darea în exploatare a blocurilor de locuit construite în tranșa I, conform planului anunțat inițial. Își va deschide ușile până la final de an și Centrul de Fitness.

Tot în acest an urmează să fie încheiate lucrările de construcție a clădirii hotelului. Acum câteva zile, ACCOR, rețeaua hotelieră împreună cu care dezvoltatorul Ceslav Ciuhrii construiește ibis Styles în «Satul German», a validat cu succes hotelul.

«Începerea lucrărilor la tranșa III este un capitol foarte important și ne vom concentra la maxim în această direcție. Ne-am propus câteva obiective principale pentru acest an pe care suntem încrezători că le vom atinge. Și mă bucur că suntem cu fiecare zi tot mai aproape de îndeplinirea scopului nostru, că avem în față o perioadă cu multe noutăți și evenimente frumoase, cu multe tăieri de panglici, uși deschise și chei înmânate. Desigur, avem mult de lucru în continuare. Avem o strategie a pașilor mici, dar siguri, de la care nu deviem. Dar avem și o comunitate tot mai mare și tot mai unită», a spus dezvoltatorul proiectului, Ceslav Ciuhrii.

«Satul German» este un cartier de tip european construit, de la zero, pe bulevardul Dacia, la ieșirea din Chișinău. Se întinde pe o suprafață de 800 mii mp și va avea 38 de blocuri de locuit cu până la șase etaje și 800 de vile. Este considerat cel mai mare proiect imobiliar din Moldova din ultimii 30 de ani, cu o capacitate de circa 5000 de locuitori. Cartierul este atractiv nu doar pentru dimensiunea sa, arhitectură, stil sau zonă ecologică și liniștită unde este situat, dar și pentru că va avea cea mai bogată infrastructură, cu bulevarde și străzi largi, cu trotuare spațioase și rețea largă de piste pentru bicicliști, dar și cea mai bogată infrastructură socială: școală, grădiniță, spital etc. Mai multe informații despre proiect, tipurile de locuințe și oferte găsiți la Departamentul Vânzări — +373 22 99 11 11, email — [email protected].

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

igsu.govmd

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, dotat cu 43 de automobile noi. Proiectul are un buget de €40 mln

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a primit 43 de automobile de serviciu, care vor fi repartizate subdiviziunilor teritoriale pentru eficientizarea activităților de prevenire a situațiilor de urgență. Ceremonia de înmânare a avut loc pe 13 noiembrie, la Detașamentul salvatori și pompieri Botanica din Chișinău.

La eveniment au participat ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, șeful IGSU, Aurel Baciu, și directorul Băncii Mondiale în Republica Moldova, Ulrich Schmidt.

Potrivit IGSU, noile automobile vor permite angajaților să ajungă mai rapid în localități, unde vor desfășura activități de informare și instruire a populației, vor identifica din timp pericolele și vor verifica nivelul de pregătire a formațiunilor de protecție civilă.

Șeful IGSU, Aurel Baciu, a menționat că dotarea specialiștilor cu mijloace de transport va contribui la pregătirea cetățenilor pentru a reacționa corect în situații de urgență, dar și la identificarea zonelor cu risc sporit.

La rândul său, directorul Băncii Mondiale în Republica Moldova, Ulrich Schmidt, a declarat că achiziția celor 43 de vehicule reprezintă un pas important în consolidarea cooperării dintre instituțiile Republicii Moldova și Banca Mondială, precum și în sporirea capacităților de prevenire și gestionare a dezastrelor.

Automobilele au fost procurate în cadrul proiectului „Consolidarea managementului riscurilor de dezastre și a rezilienței Republicii Moldova”, implementat cu sprijinul Băncii Mondiale. Proiectul are un buget estimat de 40 de milioane de euro.

(VIDEO) 70 de mii față de 30: Cum izolarea casei reduce de trei ori facturile la căldură

O casă izolată termic poate consuma de aproape trei ori mai puțină energie — lucru care se reflectă direct în facturile pentru încălzire. Expertul Mihai Tîrșu de la Institutul de Energetică a comparat cheltuielile pentru o locuință cu o suprafață de 100 de metri pătrați, luând în calcul tarifele actuale.

Fără termoizolare, încălzirea cu o centrală pe gaz va costa aproximativ 70 de mii de lei pe sezon, cea centralizată — 69 de mii, iar cu lemne — în jur de 70 de mii. După izolare, aceste sume scad la circa 30 de mii de lei pentru gaz, lemne și încălzirea centralizată, în timp ce pentru electricitate ajung la 42 de mii. Costul lucrărilor depinde de volum: izolarea pereților cu vată minerală costă în jur de 1800–2000 de lei pe metru pătrat, a tavanului — mai puțin de 1200, iar ferestrele și ușile — cel puțin 6000 de lei pe metru pătrat.

Experta Alexandra Vîlcu recomandă instalarea unei pompe de căldură abia după izolarea locuinței — în acest caz va fi suficientă o putere mai mică. Panourile solare se amortizează în cinci-șase ani, costul lor fiind de aproximativ 600 de euro per kilowatt. Peletele costă în jur de 5000 de lei pe tonă — fiind mai scumpe decât lemnele, dar asigurând o autonomie mai îndelungată. Facturile la gaz sunt, de obicei, mai mari în ianuarie și februarie — în cele mai reci luni ale anului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Presa: Rusia insistă ca NATO să-și retragă trupele din Polonia și statele baltice, în schimbul unui acord pentru Ucraina

Rusia insistă asupra retragerii forțelor NATO de pe flancul estic al alianței, inclusiv din Polonia și statele baltice, ca parte a unui posibil acord pentru încheierea războiului din Ucraina. Cerințele Moscovei sunt aproape identice cu cele formulate în decembrie 2021, cu două luni înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei, potrivit unui document obținut de publicația americană The New York Times.

Documentul, datat 10 noiembrie și distribuit de oficialii ruși în cadrul negocierilor de la Abu Dhabi, arată că președintele Vladimir Putin nu a renunțat la principalele sale revendicări privind securitatea europeană, în pofida eforturilor diplomatice depuse de administrația Donald Trump.

Potrivit publicației americane, Rusia solicită ca trupele și bazele militare NATO să fie retrase la pozițiile pe care alianța le ocupa în 1997, înainte de extinderea sa în Europa Centrală și de Est. O asemenea măsură ar afecta în mod direct securitatea Poloniei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei.

Moscova mai cere ca NATO să renunțe la orice extindere viitoare și la activitățile militare desfășurate în Ucraina, Europa de Est, Caucazul de Sud și Asia Centrală. Documentul prevede inclusiv interzicerea livrărilor de armament occidental către Ucraina.

În plus, Rusia ar accepta aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană doar dacă Kievul nu va participa la politica comună de apărare a blocului comunitar. Moscova solicită și ca Franța și Marea Britanie să excludă posibilitatea utilizării arsenalelor lor nucleare pentru apărarea altor state europene.

Revendicările au fost prezentate în cadrul primei întâlniri față în față din februarie dintre reprezentanții Statelor Unite ale Americii, Rusiei și Ucrainei, desfășurată la Abu Dhabi. Potrivit unor surse citate de The New York Times, documentul reflectă poziția inițială a Rusiei, însă reprezentanții Moscovei au lăsat să se înțeleagă că Vladimir Putin ar putea manifesta o anumită flexibilitate.

În timpul discuțiilor, oficialii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au transmis rușilor că situația internațională s-a schimbat considerabil din 2021 și i-au îndemnat să vină cu propuneri orientate spre viitor, care să includă măsuri concrete pentru reducerea tensiunilor.

Ulterior, cei doi emisari americani s-au întâlnit la Moscova cu Vladimir Putin. În urma întrevederii, consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a declarat că liderul de la Kremlin consideră în continuare propunerea din 2021 privind retragerea forțelor NATO drept parte a viziunii Rusiei asupra „arhitecturii securității indivizibile”.

Cerințele Moscovei au fost respinse de mai mulți lideri europeni. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat că acceptarea condițiilor Rusiei ar reprezenta o amenințare directă la adresa securității țării sale.

„Este evident că acestea sunt inacceptabile nu doar pentru Ucraina, ci mai ales pentru Europa și, fără îndoială, pentru țări precum Polonia”, a declarat Tusk la Dublin.

La rândul său, premierul Luxemburgului, Luc Frieden, a afirmat că, deși este firesc ca SUA să negocieze atât cu Rusia, cât și cu Ucraina, viitorul Europei nu poate fi discutat fără participarea statelor europene.

După discuțiile de la Moscova, Witkoff și Kushner s-au deplasat la Dublin, unde l-au informat pe președintele ucrainean Vladimir Zelenski despre rezultatele negocierilor. Jared Kushner a subliniat că un eventual acord nu poate fi încheiat fără participarea europenilor la masa negocierilor.

Potrivit The New York Times, reluarea aproape integrală a cerințelor formulate de Moscova în urmă cu cinci ani arată cât de dificil va fi obținerea unui compromis care să-l determine pe Vladimir Putin să pună capăt războiului.

(VIDEO) Va fi interzisă intrarea lui Krasnoselski?/MGRES a trecut pe cărbune /Gaz pentru caz de întreruperi

Cu ce probleme se confruntă locuitorii regiunii transnistrene, care nu este controlată de autoritățile oficiale? Ce inițiative sunt promovate la Tiraspol și cum poate Chișinăul influența evenimentele care au loc acolo?
NewsMaker prezintă principalele știri din regiune:

Promo-LEX cere sancțiuni pentru Krasnoselski și alte persoane de la Tiraspol
Asociația Promo-LEX îndeamnă autoritățile să introducă sancțiuni personale împotriva liderului regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, și a altor reprezentanți de la Tiraspol. Apelul drepturilor omului îi acuză de tortură, rețineri arbitrare și încălcări ale drepturilor omului — de la refuzul de a transfera un deținut bolnav într-un spital civil, până la semnarea unor amendamente care prevăd până la 8 ani de închisoare pentru adresarea la instanțele internaționale. În opinia asociației, lui Krasnoselski ar trebui să i se interzică intrarea în Republica Moldova și să i se blocheze activele. Promo-LEX amintește că, din 2023, legislația permite aplicarea unor astfel de sancțiuni, însă mecanismul nu a fost pus în practică până în prezent. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a refuzat să comenteze subiectul.

Centrala de la Cuciurgan a trecut pe cărbune din cauza deficitului de gaz?
La rândul său, Centrala Termoelectrică Moldovenească (MGRES) a trecut, la 13 noiembrie, la consumul de cărbune din cauza volumului limitat de gaze, informează publicația МОСТ. Sursa menționează și o posibilă întârziere a următoarei plăți pentru gaze. Rezervele de combustibil de la uzină nu sunt cunoscute. Amintim că, până în ianuarie 2025, Moldova achiziționa de la MGRES circa 70% din energia electrică, însă după sistarea livrărilor de gaze rusești în Transnistria a încetat să mai primească energie de acolo.

„Moldovagaz” are rezerve pentru Transnistria, în cazul întreruperii livrărilor

Între timp, „Moldovagaz” a creat rezerve de gaze naturale pentru regiunea transnistreană în caz de sistare a livrărilor. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni la TV8. Potrivit acestuia, conform legii, compania este obligată să formeze rezerve de 15% — acestea sunt deja gata și raportate. Gazul prevăzut în contractul cu o companie europeană este destinat exact unor astfel de situații: el poate fi utilizat până când va fi găsit un mecanism alternativ de aprovizionare. Autoritățile de la Chișinău nu au recepționat informații despre o eventuală sistare a livrărilor în regiune. Junghietu a mai precizat că nu a purtat negocieri cu omologii maghiari privind mecanismul de livrare, acestea fiind relații comerciale între compania MET și „Moldovagaz”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

AFP / Profimedia

Trump, Putin și Xi Jinping, la aceeași masă în Shenzhen. Ce mize are întâlnirea trilaterală

Președintele SUA, Donald Trump, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Chinei, Xi Jinping, urmează să se întâlnească joi, 19 noiembrie, în marja summitului anual al Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), organizat la Shenzhen. Informația a fost confirmată de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, după ce fusese relatată anterior de mai multe instituții media.

Potrivit acesteia, principalul subiect al primei întâlniri trilaterale dintre liderii celor trei puteri va fi elaborarea unui acord amplu privind controlul armelor nucleare. Totuși, un oficial american de rang înalt a declarat pentru CNN că nu se așteaptă ca discuțiile să se încheie cu semnarea unui acord.

„Nu ne așteptăm să fie încheiat vreun acord. Aș descrie această întâlnire drept o etapă preliminară, o primă discuție între cele trei țări, cel puțin la nivel de lideri”, a precizat acesta.

Pe agenda discuțiilor ar putea figura și războiul dus de SUA împotriva Iranului, precum și situația din Peninsula Coreeană, scrie The New York Post, citând un reprezentant al administrației Trump. În schimb, un alt oficial american consideră puțin probabil ca liderii să abordeze subiectul încheierii războiului din Ucraina.

„China nu este implicată în acest proces, prin urmare nu ar fi potrivit să discutăm despre Ucraina în cadrul acestei întâlniri”, a explicat oficialul. Acesta a mai precizat că nu este prevăzută o întrevedere bilaterală între Donald Trump și Vladimir Putin.

În octombrie, The Wall Street Journal a scris că Vladimir Putin le-a propus lui Donald Trump și Xi Jinping să organizeze o întâlnire trilaterală în cadrul summitului APEC din China. Liderul rus ar dori să discute, în acest format, condițiile încheierii războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, fără participarea reprezentanților Uniunii Europene și ai Kievului.

Trump s-a declarat dispus să participe la o asemenea întâlnire, însă a precizat că ar prefera ca discuțiile să se concentreze pe dezarmarea nucleară, nu pe războiul din Ucraina, notează DW.

La începutul lunii noiembrie, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a declarat într-un interviu acordat postului public de televiziune ARD că a discutat cu liderul chinez despre posibilitatea organizării unui summit trilateral, în timpul vizitei sale oficiale în China.

Potrivit lui Steinmeier, Xi Jinping a subliniat că Beijingul nu se pregătește să participe la negocieri privind Ucraina în cadrul acestei întâlniri.

„El a precizat în mod clar că este vorba despre un conflict european și că europenii trebuie să fie neapărat prezenți la masa negocierilor”, a afirmat președintele german.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: