Colaj NM

Scandal în interiorul Teleradio-Moldova? Replica directorului Vlad Țurcanu, după ce jurnalistul Mircea Surdu l-a acuzat de „hărțuire”

Jurnalistul și șeful departamentului „Telefilm-Chișinău” Mircea Surdu l-a acuzat pe directorul companiei „Teleradio-Moldova” de hărțuirea angajaților. Surdu a spus că lucrurile în companie „nu se prea întâmplă democratic” și că „această instituție are de mult timp anumite probleme de transparență”. „Pot proba aceste lucruri”, a menționat jurnalistul. Solicitat de NewsMaker pentru o reacție, directorul TRM Vlad Țurcanu a declarat că nu primește lecții „de la unul care, atunci când era directorul televiziunii, primea indicații de la Vasile Botnari”. 

Jurnalistul Mircea Surdu, directorul departamentului „TeleFilm-Chişinău” din cadrul Companiei „Teleradio-Moldova”, s-a plâns la la ședinţa Consiliului de Supraveghere şi Dezvoltare a companiei, din data de 22 mai, că Vlad Țurcanu ar hărțui angajații.

Eu primesc 3 mii de lei pentru 4 emisiuni „Bună seara”. Colegii mei nu ridică nici un bănuț, vin și mă asistă pe mine colegial pentru ca această emisiune să fie difuzată și nu au ridicat nici un premiu măcar de 10 lei din această companie. (…) În ultima perioadă, și asta trebuie să o spun public, această instituție are de mult timp anumite probleme de transparență. Nu mi-ar sta bine mie, celui care m-am judecat în 2002 la Strasbourg pentru libertățile presei și pentru corectitudinea cursului lucrurilor să tac. Lucrurile nu se prea întâmplă democratic. De exemplu, directorul general al companiei, eu consider că ne hărțuiește. Hărțuiește TeleFilm-Chişinău. Pot proba aceste lucruri. De exemplu după ce am trecut evaluarea, care eu consider că nu a fost o evaluare profesionistă organizată. O să vă dau un exemplu care nu o să vă placă probabil dar eu am auzit în Parlament că site-ul Teleradio-Moldova a crescut și este unul foarte bun și în același timp directoarea acestui site este concediată. Este vorba despre Cornelia Stefoglu, eu nu am nimic, nu mă puteți bănui de prietenie cu Cornelia Stefoglu dar pot auzi mâine că TeleFilm-Chişinău lucrează foarte bine dar Mircea Surdu e foarte rău”, a menționat Surdu.

În replică la declarațiile lui Surdu, Țurcanu a declarat pentru NewsMaker: „Nu primesc lecții de la unul care, atunci când era directorul televiziunii, primea indicații de la Vasile Botnari”.

Vasile Botnari a fost director al Serviciului Informații și Securitate. El a fost găsit vinovat de abuz de serviciu în dosarul privind expulzarea profesorilor turci. Pedeapsa sa a constituit o amendă în mărime de 88 de mii de lei și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pentru o perioadă de 5 ani. Asta cu toate că procurorul a cerut pentru Botnari condamnarea la închisoare pentru o perioadă de 3 ani, cu ispășirea pedepsei într-un penitenciar de tip semi-închis și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pentru o perioadă de 5 ani.

***

Menționăm, în februarie curent, jurnalista din cadrul companiei Tatiana Cojocaru a spus, pentru Media Azi, că la TRM ar exista „discriminare față de angajați”. Totodată, ea a scris pe rețelele de socializare că în cadrul companiei s-ar face „”mișcări” și „acțiuni” mai puțin decente și argumentate profesionist”.” Sunt conștientă că voi fi presată mai dur decât pînă acum pentru această postare, dar nu am nimic de ascuns spre deosebire de celelalte persoane, cu funcții de conducere, din instituția noastră publică „Teleradio- Moldova”, a scris Cojocaru pe o rețea de socializare.

Mai precizăm că în martie curent, deputata Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) Adela Răileanu, tot ea membră a comisiei parlamentare responsabilă de mass-media, a acuzat conducere „Teleradio-Moldova” că ar refuza să prezinte unele cheltuieli ale companiei. Parlamentara a cerut Curții de Conturi să verifice, în acest context, cum sunt cheltuiți banii publici la TRM. Mai mult, ea nu a exclus că ar putea face o sesizare similară și în adresa Procuraturii Anticorupție, dacă răspunsul Curții nu va fi unul „adecvat”. Contactat de NM pentru o reacție, directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, a explicat că nu i-a putut oferi parlamentarei un răspuns complet la solicitarea înaintată, din cauza secretului comercial și al datelor cu caracter personal pe care instituția publică este obligată să-l protejeze, conform legii. Țurcanu a precizat, însă, că TRM se află la „dispoziția tuturor organelor de control posibile”. Detalii AICI.

De menționat că bugetul Teleradio-Moldova în 2023 a fost de 162 milioane lei. Dintre acestea, 88% sunt subvenții directe de la bugetul de stat, iar restul de 12% (19 milioane lei) sunt venituri din prestarea de servicii de către TRM. Anul trecut, veniturile din publicitate ale companiei s-au ridicat la circa 10 milioane de lei. Este de remarcat faptul că bugetul anual al TRM este ceva mai mic decât volumul întregii piețe de publicitate televizată, care, potrivit experților, este de circa 10 milioane de euro (circa 190 de milioane de lei). Detalii AICI

***

Jurnalistul Mircea Surdu a fost director al postului de televiziune publică Moldova 1. A fost numit în funcție în decembrie 2012. În iunie 2017 el și-a anunțat demisia. Mandatul său urma să expire la sfârșitul anului 2017.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Numărul milionarilor din Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an. Cel mai tânăr are 16 ani

Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat pe 12 august, în anul 2025 au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Este cu 1 624 mai mult decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câștiguri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbații continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depășind 6 600. Cei mai mulți milionari au între 40 și 49 de ani.

Cea mai mare parte dintre aceștia, aproximativ 5 000 de persoane, au obținut venituri cuprinse între unu și două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei.

În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetățenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private și de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Tot mai popular rămâne și mecanismul de desemnare procentuală, care permite direcționarea a 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. Peste 53 000 de contribuabili au folosit această opțiune în 2025, transferând către sectorul asociativ 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: