„Plahotniuc a plecat, dar cauza sa e vie”. Cum instanța a refuzat să desecretizeze sentința lui Botnari în dosarul profesorilor turci
Full Article 7 minutes read

„Plahotniuc a plecat, dar cauza sa e vie”. Cum instanța a refuzat să desecretizeze sentința lui Botnari în dosarul profesorilor turci

Judecătoria Chișinău a refuzat să desecretizeze dispozitivul sentinței pronunțate lui Vasile Botnari, fostul director al SIS, în dosarul despre expulzarea ilegală a profesorilor turci. Instanța a motivat acest lucru prin secretul de stat. Judecătoria Hâncești a declarat că decizia Judecătoriei Chișinău este legală. Grigore Petrenco, liderul Partidului „Stânga Europeană”, a cerut desecretizarea acestei sentințe. El intenționează să se adreseze către Curtea de Apel și nu exclude că va ajunge până la CEDO, deoarece, susține el, Legea cu privire la secretul de stat nu apără cazurile ce țin de încălcarea drepturilor omului. NM relatează, de ce instanța a respins solicitarea lui Petrenco și ce (nu) s-a schimbat timp de un an în cazul despre expulzarea ilegală a profesorilor turci.

Petrenco a anunțat pe pagina sa de Facebook, la 15 februarie, că Judecătoria Hâncești, unde el a contestat refuzul Judecătoriei sectorului Buiucani al capitalei de a desecretiza sentința pronunțată în privința lui Vasile Botnari, a declarat că această jotărâre este legală. „Următoarea instanță judecătorească [CA] este ultima. Mai departe – direct spre CEDO, care a recunoscut deja încălcarea drepturilor profesorilor turci. Sunt sigur că va recunoaște ca fiind încălcare a dreptului la informație și desecretizarea cazului lui Vasile Botnari și al altor călăi. [Ex-liderul Partidului Democrat Vladimir] Plahotniuc a plecat, dar cauza sa este vie. Toți membrii grupului infracțional organizat sunt la libertate. Sistemul justiției este în continuare controlat de ei”, a scris Petrenco.

Cum și de ce instanțele au refuzat să desecretizeze sentința

În hotărârea Judecătoriei Hâncești se spune că la 14 septembrie 2020, Petrenco s-a adresat către Judecătoria sectorului Buiucani al capitalei și a solicitat să i se transmită pe poșta electronică o copie a sentinței pronunțate în privința lui Botnari. Instanța a refuzat să transmită sentința, motivând prin faptul că dosarul este secretizat și că anterior, instanța a publicat un fragment al sentinței pe site-ul instituției. Judecătoria a mai menționat că dosarul lui Botnari era deja secretizat atunci când a fost transmis în instanță. De asemenea, motivând refuzul, cei de la Judecătoria Buiucani au menționat că Petrenco nu are nicio calitate procesuală în dosarul lui Botnari.

Petrenco a contestat refuzul de a desecretiza sentința la Judecătoria sectorului Râșcani, care examinează cauzele administrative. Petrenco a declarat că Judecătoria Buiucani i-a încălcat dreptul la accesul la informații și a cerut ca instanța să fie obligată să desecretizeze verdictul. Totodată, Petrenco a menționat că, potrivit articolului 8 al Legii cu privire la secretul de stat, faptele de încălcare a drepturilor și libertăților omului și ale cetățeanului nu se atribuie la secret de stat. Petrenco a mai subliniat faptul că în vara anului 2019, CEDO a declarat că Moldova a încălcat drepturile profesorilor turci și a obligat statul să plătească familiilor pedagogilor câte 25 mii de euro.

La rândul său, Judecătoria sectorului Râșcani s-a adresat către Curtea de Apel (CA) Chișinău și a solicitat ca acest caz să fie redirecționat către altă instanță judecătorească. CA a expediat cererea lui Petrenco la Judecătoria Hâncești.

Judecătoria Hâncești a respins cererea lui Petrenco, indicând faptul că Judecătoria sectorului Buiucani nu a refuzat să publice sentința, ci a comunicat că nu poate face acest lucru, deoarece dosarul este secretizat. Instanța a precizat că o parte a verdictului a fost publicată pe site-ul judecătoriei.

Ce (nu) s-a schimbat timp de un an în dosarul despre expulzarea ilegală a profesorilor turci

Reamintim că în dimineața de 6 septembrie 2018, colaboratorii Serviciului Informații și Securitate (SIS) au reținut și au dus într-o direcție necunoscută șapte angajați ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont”. Mai târziu, fără nicio acuzație sau vreun proces, ei au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde s-au ales cu mai mulți ani de închisoare, acuzați de legături cu Fethullah Gülen, predicator islamic, care trăiește în SUA și pe care Instanbul îl consideră organizator al tentativei de lovitură de stat din Turcia în anul 2016.

Toți colaboratorii liceelor turce au solicitat azil în Moldova și puteau fi expulzați din țară doar prin decizie de judecată. Unii dintre ei au trăit în Moldova mai mult de 20 de ani, mulți aveau aici familii. În plus, profesorii turci expulzați din țara noastră riscau în Turcia tortură și persecuții politice.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării profesorilor turci și a obligat țara noastră să plătească fiecăruia compensații a câte 25 mii de euro. Peste un an de la expulzare, Procuratura Chișinău a inițiat o anchetă în acest caz. În luna februarie 2020, s-a constatat că în acest caz a rămas un singur acuzat – fostul director al SIS, Vasile Botnari.

Prima ședință în cazul lui Botnari a avut loc la 12 februarie 2020. La solicitarea procurorului Victor Plugaru, s-a decis ca dosarul să fie examinat „în regim secret”. În luna iulie 2020, instanța a pronunțat sentința pentru Botnari, însă această hotărâre a fost ascunsă timp de câteva luni. La începutul lunii septembrie 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo a comunicat că lui Botnari i-a fost anunțată deja sentința, însă instanța refuză s-o facă publică.

Pe fondul scandalului care nu a încetat timp de o săptămână, Judecătoria sectorului Buiucani a publicat câteva alineate din dispozitivul sentinței. Din document reiese că, deși procurorul a cerut pentru inculpat trei ani de închisoare, judecătorul Andrei Neculcea a decis să se limiteze la o amendă de 88 mii de lei și i-a interzis lui Botnari să ocupe funcții publice în decurs de cinci ani. Totodată, Botnari a fost obligat să plătească 125 mii de euro care, conform deciziei CEDO, au fost pentru plata compensațiilor pentru familiile profesorilor turci, precum și 343 mii de lei pentru cursa charter, cu care profesorii au fost duși din Moldova în Turcia.

Procurorul Victor Plugaru nu a contestat această hotărâre la Curtea de Apel. În luna septembrie 2020, Procuratura Generală a anunțat că a inițiat o anchetă de serviciu pe numele lui Plugaru. Procuratura „are suspiciuni” din cauza că acesta nu a contestat sentința, a admis carențe procesuale (în special, nu a implicat rudele profesorilor exilați ca victime în acest caz) și a încălcat procedura de pronunțare a sentinței, care ar fi trebuit să fie publică.

În luna decembrie 2020, NM a constatat că ancheta de serviciu nu a depistat încălcări în acțiunile procurorului Plugaru. Procuratura a explicat situația privind verdictul lui Botnari ca fiind „o lege învechită”.

Între timp, soția unuia dintre profesorii exilați, Galina Tüfekçi s-a adresat către Curtea de Apel Chișinău cu solicitarea ca dosarul lui Botnari să fie rejudecat în instanța primară. Audierile preliminare în acest caz trebuiau să se desfășoare la 27 noiembrie 2020. Acestea însă nu au avut loc, pentru că nici Galina Tüfekçi, nici avocatul acesteia nu au acces la secretul de stat. SIS trebuie să decidă, să-i ofere Galinei Tüfekçi și avocatului său acces la secretul de stat sau nu. Următoarea ședință a CA în acest caz a fost stabilită pentru 19 februarie.

***
Acest articol a fost scris în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept și asigurarea transparenței sistemului judiciar”, realizat de ONG „Juriștii pentru drepturile omului” cu susținerea Fondului Național pentru Democrație, care nu influențează obiectul și conținutul investigațiilor publicate.

  •  
  •  
  •  
  •  
  • 1
  •  
x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: