Scaun auto pentru copii: 4 verificări înainte de primul drum — PernaMea

Un scaun auto își face treaba când patru lucruri sunt în regulă: e omologat și potrivit copilului, e prins corect în mașină, copilul stă în poziția potrivită — cu spatele la drum cât mai mult —, iar hamul scaunului sau, la copiii mai mari, centura mașinii e bine poziționată și strânsă. Toate patru se pot verifica înainte de primul drum — mai jos, pe rând; la toate vă ajută, încă înainte de cumpărare, consultanții PernaMea, rețeaua de magazine pentru mame și copii din Chișinău.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, folosirea sistemelor de reținere pentru copii poate reduce cu 71% decesele în rândul sugarilor (fișa OMS „Road traffic injuries”, 20 iulie 2026) — cu condiția ca scaunul să fie potrivit copilului, montat și folosit corect.

Pe scurt:

• Alegeți un scaun omologat — R129 sau R44 —, potrivit înălțimii și greutății copilului, și verificați în manualul mașinii cum se poate monta.

• Bebelușul călătorește cu spatele la drum cât mai mult — cu fața la drum, pe un scaun R129, doar de la 15 luni și după ce atinge înălțimea minimă din manualul scaunului.

• Iarna, copilul stă în scaun fără geacă groasă; geaca sau pătura se pun peste ham.

• Scaunul se poate vedea și regla pe viu în oricare dintre cele trei magazine PernaMea, cu ajutorul consultantului; în Chișinău livrarea e gratuită.

1. Eticheta de omologare: R129 sau R44

Primul lucru pe care îl căutați pe un scaun auto este eticheta de omologare, de obicei portocalie, pe spătar sau sub șezut. Standardul mai nou, R129, clasifică scaunele după înălțimea copilului, în centimetri, și include testul de impact lateral. Denumirea i-Size nu este un sinonim al lui R129, ci o categorie din cadrul acestui regulament: nu orice scaun R129 este i-Size, așa că verificați pe etichetă categoria de omologare, iar în manual — compatibilitatea cu mașina. Standardul mai vechi, R44/04, le împarte pe grupe de greutate, de la 0 la 36 kg. Un scaun fără etichetă de omologare nu se ia în calcul.

În Uniunea Europeană, R129 a înlocuit deja R44, iar scaunele R44 noi nu se mai vând acolo. Dar și scaunele R44 omologate sunt sigure: au trecut testele standardului lor, iar ADAC — clubul auto german care testează scaunele pentru copii — spune că părinții le pot folosi în continuare și că nu e prevăzută nicio interdicție. Condiția, ca la orice scaun: să fie în stare bună, să nu fi fost într-un accident și să fie folosit în termenul indicat de producător. Diferența: R129 cere în plus testul de impact lateral și clasifică scaunele după înălțimea copilului — limita de greutate din manual rămâne și ea. Oricare ar fi standardul, contează ca scaunul să fie potrivit copilului și montat corect. Toate tipurile — scoici pentru nou-născuți, scaune care cresc odată cu copilul de la naștere până la 150 cm, scaune pentru copiii mai mari — le găsiți în catalogul PernaMea de scaune auto, împărțite pe vârste și înălțimi.

2. Prinderea în mașina dvs.: Isofix sau centură

Isofix înseamnă două ancore metalice între șezutul și spătarul banchetei, pe care scaunul se fixează direct — un sistem care poate reduce riscul unor greșeli de montaj, dacă este folosit conform manualelor scaunului și mașinii. Multe scaune Isofix au și un al treilea punct de sprijin: un picior pe podeaua mașinii sau o chingă Top Tether. Dacă manualul scaunului îl cere pentru modul în care îl folosiți, e obligatoriu; când schimbați modul (de exemplu, din spatele la drum în fața la drum), recitiți-l.

Înainte să veniți în magazin, deschideți manualul mașinii la capitolul despre scaunele pentru copii: acolo scrie pe ce locuri se pot monta scaune Isofix și i-Size. Piciorul de sprijin stă pe podea, nu pe capacul unui compartiment de depozitare, dacă manualele scaunului și ale mașinii nu spun altfel. Dacă în podeaua din fața locului e un asemenea compartiment, soluția poate fi un scaun prins cu Isofix și chinga Top Tether, fără picior — dacă mașina are punct de prindere pentru chingă; consultantul vă arată pe loc ce se potrivește mașinii dvs. De aceste răspunsuri depinde modelul potrivit. De exemplu, Lionelo Bastiaan i-Size se montează cu Isofix și chinga Top Tether, iar Lionelo Aart i-Size se prinde cu centura mașinii — o soluție pentru mașinile fără ancore Isofix. Pentru fiecare etapă de folosire, verificați în manualul variantei exacte cum se prinde scaunul în mașină și cum este reținut copilul — cu hamul scaunului sau cu centura mașinii: sunt două verificări separate. La montajul cu centură, ea trebuie să treacă exact prin ghidajele indicate în manual și să fie bine strânsă.

3. Poziția: cu spatele la drum, cât mai mult

Bebelușul călătorește cu spatele la direcția de mers: la o frânare bruscă sau la un impact frontal, spătarul distribuie forța pe o suprafață mai mare și sprijină capul, gâtul și spatele copilului. Capul bebelușului este proporțional mai greu decât al unui adult, iar gâtul este încă în dezvoltare. Când poate fi întors copilul cu fața la drum? Pe un scaun R129, doar de la 15 luni și doar după ce atinge înălțimea minimă indicată de model. Academia Americană de Pediatrie (AAP) recomandă ca schimbarea să se facă cât mai târziu: copilul rămâne cu spatele la drum până atinge limita de înălțime sau de greutate stabilită de producător pentru această poziție, oricare dintre ele este atinsă prima. Un scaun montat cu spatele la drum nu se pune niciodată în față, pe locul cu airbagul frontal activ.

4. Hamul sau centura — și geaca de iarnă

Hamul e strâns corect când stă întins pe corp, iar în dreptul claviculei nu mai puteți prinde între degete un pliu din chingă. Verificați și înălțimea lui, după manualul modelului: AAP recomandă ca, cu spatele la drum, chingile să iasă din fante la nivelul umerilor copilului sau mai jos, iar cu fața la drum — la nivelul umerilor sau puțin deasupra. Când copilul mai mare e ținut de centura mașinii, partea ei de jos stă jos și strâns, peste partea de sus a coapselor, iar cea diagonală trece peste mijlocul pieptului și al umărului, departe de gât — niciodată pe sub braț sau la spate. Iarna, copilul se așază în scaun fără geacă groasă: la impact umplutura se comprimă, iar hamul care părea strâns rămâne larg. Încălziți mașina înainte, îmbrăcați copilul în haine subțiri, de exemplu un costum din fleece, și puneți geaca sau pătura peste ham, după ce l-ați strâns.

Ce alegeți, după situația dvs.

Tipul de scaunPentru cineExemplu
Scoică R129, 40–87 cmdrumul din maternitate și primele luni; se mută pe un cărucior compatibilLionelo Astrid i-Size
Scaun de la naștere, 40–150 cmun singur scaun pentru mai mulți ani; cu spatele la drum până la 105 cm, în limita de greutate din manualKikkaboo i-Felix
Scaun prins cu centura mașiniimașini fără ancore IsofixLionelo Aart i-Size

Pentru drumul din maternitate și primele luni — o scoică. Lionelo Astrid i-Size este o scoică R129 pentru copii de 40–87 cm: se montează numai cu spatele la drum, prin metoda prevăzută în manualul variantei exacte. Pentru nou-născut, verificați înclinarea după indicatorul sau manualul scoicii, ca să nu-i cadă capul în față, și folosiți doar inserțiile primite cu scoica sau făcute de producător pentru acest model (AAP). Pentru o bază Isofix sau pentru montarea pe cărucior, verificați combinațiile de scoică, bază, cărucior și adaptoare aprobate de producător. Plusul: trece direct din mașină pe un cărucior compatibil, pentru drum; scoica nu ține loc de pătuț — la destinație, bebelușul care doarme se mută pe spate, pe o saltea fermă și plană. Minusul: când copilul ajunge la 87 cm sau la limita din manual, scoica se înlocuiește — dacă vreți un singur scaun pentru mai mulți ani, uitați-vă la Kikkaboo i-Felix, mai jos.

Un singur scaun de la naștere până la 150 cm. Kikkaboo i-Felix (R129, 40–150 cm) se montează la început cu spatele la drum și poate rămâne așa până la 105 cm, fără a depăși limita de greutate din manual. Cu fața la drum, Kikkaboo i-Felix se întoarce numai când sunt îndeplinite ambele condiții: copilul are cel puțin 15 luni și cel puțin 76 cm. Totuși, merită să păstrați orientarea cu spatele la drum cât mai mult. Plusul: un singur scaun în locul a două sau trei succesive. Minusul: e mai mare și mai greu decât o scoică și rămâne montat în mașină — dacă în primele luni vreți să-l mutați pe copil din mașină direct pe cărucior, scoica e mai practică.

Mașină fără Isofix. Lionelo Aart i-Size se prinde cu centura mașinii. Minusul: nu se prinde pe Isofix — dacă mașina are ancore Isofix, puteți lua în calcul un scaun care se prinde direct pe ele, ca Lionelo Bastiaan i-Size (are nevoie și de un punct de prindere pentru chinga Top Tether). La Aart, urmați traseul centurii din manual și exersați montajul acasă înainte de primul drum; în magazin consultantul vi-l arată pe viu.

Scaunul second-hand. Organizația britanică pentru prevenirea accidentelor RoSPA recomandă să nu-l cumpărați: deteriorarea după un accident nu se vede mereu din exterior.

Unde le găsiți în Chișinău

În magazinele PernaMea scaunul auto se vede pe viu și se reglează înainte de cumpărare — tetiera, hamul, înclinarea —, iar consultantul vă ajută să potriviți modelul cu copilul și cu mașina. Ca alegerea să fie rapidă, spuneți-i consultantului greutatea și înălțimea copilului și ce mașină aveți. Scaunele auto de acolo — Lionelo, Kikkaboo și celelalte branduri — sunt aduse prin import direct. Dacă luați scoica pentru drumul din maternitate, cumpărați-o cu câteva săptămâni înainte și exersați montajul acasă: în ziua externării veți avea alte griji.

• Buiucani — str. Mitropolit Dosoftei 115

• Ciocana — bd. Mircea cel Bătrân 7

• Botanica — bd. Dacia 35

Pentru program și traseu sunați la 068-799-292. Puteți comanda și online, pe pernamea.md: livrarea în Chișinău este gratuită, în 24 de ore; în restul Moldovei durează 48 de ore, iar costul se calculează automat la comandă. Un scaun nefolosit, cu ambalajul și accesoriile complete, se poate returna sau schimba în 14 zile de la primire. Veniți cu copilul — consultantul vă ajută să alegeți scaunul potrivit.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Poliția Republicii Moldova

Urmărire nocturnă la Dubăsari: un șofer ar fi tamponat intenționat mașina Poliției. Este cercetat pentru braconaj și amenințare cu moartea

În raionul Dubăsari, un șofer nu s-a conformat somațiilor polițiștilor de a opri, în timp ce aceștia desfășurau acțiuni de prevenire și combatere a braconajului. Ulterior, bărbatul ar fi tamponat intenționat automobilul de serviciu al Poliției, după care și-a continuat deplasarea. La scurt timp, a pierdut controlul mașinii și a intrat în gardul unei gospodării. Acesta a refuzat să prezinte automobilul pentru examinare, astfel că vehiculul a fost ridicat, iar bărbatul a fost reținut pentru 72 de ore. Informațiile au fost comunicate de Inspectoratul General al Poliției (IGP). Potrivit instituției, în acest caz au fost inițiate două cauze penale – una pentru amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății ori cu nimicirea bunurilor și alta pentru vânatul ilegal.

Pe 8 noiembrie, IGP a anunțat că „polițiștii documentează un caz de braconaj, însoțit de amenințări cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, precum și cu nimicirea bunurilor, după ce un automobil al Poliției a fost deteriorat în timpul intervenției”.

Potrivit instituției, incidentul a avut loc în seara zilei de 7 noiembrie, aproape de miezul nopții, în extravilanul satului Ustia din raionul Dubăsari, unde polițiștii desfășurau măsuri de prevenire și combatere a braconajului. „În timpul intervenției, oamenii legii au observat un Ford, al cărui conducător, un bărbat de 40 de ani, nu s-a conformat somațiilor legale de a opri și și-a continuat deplasarea. În timpul urmăririi, acesta ar fi tamponat intenționat partea stângă-față a automobilului de serviciu al Poliției, de model Dacia Duster, după care și-a continuat deplasarea. Ulterior, șoferul a pierdut controlul mașinii și a intrat în coliziune cu gardul unei gospodării. În urma incidentului, nici o persoană nu a avut de suferit”, a comunicat Inspectoratul.

Potrivit IGP, în acest caz au fost inițiate două cauze penale: una pentru amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății ori cu nimicirea bunurilor, iar cealaltă pentru vânatul ilegal. „Bărbatul, originar din Chișinău, a fost reținut pentru 72 de ore. Proprietarul a refuzat categoric să prezinte automobilul de marca Ford pentru examinare. În acest context, mașina a fost ridicată, iar Poliția va întreprinde acțiunile procesuale necesare în vederea percheziționării mașinii, cu respectarea tuturor prevederilor legale”, a comunicat IGP.

Ion Bulmaga, fostul șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului, în partidul lui Costiuc: a devenit membru al Consiliului Național Politic

Fostul șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IGM), Ion Bulmaga, a devenit membru al Consiliului Național Politic al partidului „Democrația Acasă”, condus de deputatul Vasile Costiuc. Un anunț în acest sens a fost făcut chiar de Bulmaga, care a plecat de la conducerea IGM la sfârșitul anului trecut.

„Astăzi a avut loc Consiliul Național Politic al partidului politic „Democrația Acasă”, consiliu în care am fost desemnat membru, fapt pentru care țin să-i mulțumesc domnului președinte, Vasile Costiuc, cât și întregii echipe de deputați din fracțiunea partidului”, a comunicat Bulmaga pe 7 noiembrie.

Amintim că, în noiembrie 2025, Ion Bulmaga anunța că urma să fie eliberat din funcția de șef al Inspectoratului pentru Protecția Mediului. El menționa că „în urma discuției avute cu ministrul Mediului” i s-a spus direct că nu se regăsește „în garnitura de echipă a dânsului”. Detalii AICI. În reacție, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că Inspectoratul pentru Protecția Mediului „are nevoie de o viziune nouă și de un ritm mai accelerat în contextul integrării europene”. Detalii AICI.

screenshot

După mai multe amânări, linia Vulcănești–Chișinău a fost lansată. Maia Sandu: „Nimeni nu ne mai poate șantaja, stinge lumina și închide căldura”

Duminică, 8 noiembrie a avut loc evenimentul de lansare a liniei electrice Vulcănești–Chișinău. În cadrul evenimentului, președinta Maia Sandu a declarat că, în primii 30 de ani de independență, Republica Moldova a investit prea puțin în interconexiuni energetice, iar dependența de un număr limitat de surse și rute de aprovizionare ne-a costat. Potrivit șefei statului, astăzi „nimeni nu ne mai poate șantaja, stinge lumina și închide căldura”. Prezentă la lansare, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, care efectuează o vizită în țara noastră, a declarat că „astăzi putem zice că, cu adevărat, dependența Republicii Moldova de energia rusească a fost încheiată”.

Evenimentul de lansare a avut loc la stația electrică Chișinău. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că „pentru Republica Moldova, securitatea energetică înseamnă lumină în case, activitatea întreprinderilor și servicii care funcționează, dar înseamnă și libertatea de a lua decizii fără teama că cineva va folosi energia pentru a-și impune voința sa”. „Am învățat în ani dificili cât costă dependența. Astăzi demonstrăm că o putem reduce prin decizii ferme, prin investiții și prin parteneriate de încredere. Cei 158 de km ai liniei leagă Vulcănești de Chișinău și întăresc accesul la energia din România și din piața europeană. Noua infrastructură ne oferă o rută de transport care reduce dependența de nodul energetic de la Cuciurgan”, a spus oficialul.

Șefa statului Maia Sandu a declarat că „în primii 30 de ani de independență, Republica Moldova a investit prea puțin în interconexiuni energetice, iar dependența de un număr limitat de surse și rute de aprovizionare ne-a costat”.

„De fiecare dată când Moldova îndrăznea să aleagă altceva decât își dorea Moscova, eram amenințați că vom rămâne fără lumină și căldură. Și au fost perioade în care am fost deconectați de la energie. Ultima dată s-a întâmplat în toamna anului 2021. (…) Despre necesitatea unei linii electrice care să ne conecteze direct la piața românească se discută de mai mult de un deceniu. Primele demersuri au început în 2013 și doar în septembrie 2019 Guvernul pe care l-am condus a aprobat acordul de finanțare din partea Băncii Mondiale, în valoare de 61 de milioane de euro pentru construcția liniei. Inițial, finalizarea proiectului era planificată pentru luna august 2024. Termenele au fost însă prelungite inclusiv din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care a afectat disponibilitatea și procesele de livrare a echipamentelor. Construcția liniei electrice a fost finalizată în noiembrie 2025, după care au urmat testările tehnice, verificările de siguranță și procedurile de recepție. Stația de la Vulcănești a fost gata în iunie 2026, iar stația Chișinău a început testările acum câteva săptămâni”, a precizat Sandu.

În continuare, șefa statului s-a referit la „creșterile semnificative ale prețurilor la resursele energetice pe piața externă, determinate de războaie, schimbări climatice și crize regionale”. „Au condus la creșterea costurilor pentru consumatorii din țara noastră. (…) Am încredere că pe termen mediu piața energetică mondială se va echilibra. (…) Pentru moment, totuși, am reușit să rezolvăm o problemă majoră: nimeni nu ne mai poate șantaja, stinge lumina și închide căldura”, a adăugat președinta.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat că „astăzi putem zice că, cu adevărat, dependența Republicii Moldova de energia rusească a fost încheiată”. „Nicio țară nu are dreptul și nu va putea în continuare să utilizeze sursele energetice pentru a dicta ceva Moldovei. Dumneavoastră aveți acum mai multă alegere”, a menționat oficiala europeană.

Facebook/European Union in the Republic of Moldova
Facebook/European Union in the Republic of Moldova
Facebook/European Union in the Republic of Moldova
Facebook/European Union in the Republic of Moldova

Amintim, lucrările de construcție a liniei electrice Vulcănești-Chișinău – numită și „linia independenței energetice” – au început în aprilie 2024. În funcție de regimul sistemului electroenergetic, linia va putea asigura tranzitul unui flux de până la 630 MVA de putere, ceea ce ar putea satisface aproximativ 50% din consumul de energie în perioadele de vârf.

Până acum, energia importată din România nu putea fi direcționată direct către Chișinău, ci trecea prin stația MGRES, ceea ce crea riscuri pentru aprovizionarea cu electricitate. Noua linie permite importul direct de electricitate, securizând fluxul energetic și reducând dependența de infrastructura intermediară, potrivit autorităților. 

Linia trebuia să fie finalizată încă la sfârșitul anului 2025, însă darea în exploatare a fost atunci întârziată de condițiile meteo, explica ministrul Energiei Dorin Junghietu. Noul termen a fost luna martie 2026, după care luna mai, 30 iunieși 27 august. Ultimul termen a fost anunțat, în luna iulie, de premierul Vasile Tofan, într-un interviu acordat TVR România. Pe 21 august, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat că linia nu va fi dată în exploatare pe 27 august din cauza unei defecțiuni la unul dintre transformatoarele de curent.

În luna octombrie curent, secretarul general adjunct al Guvernului, Lilia Dabija, declara că Republica Moldova riscă să nu obțină 15 milioane de euro din Planul de Creștere al Uniunii Europene dacă linia electrică Vulcănești–Chișinău nu va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului.

„Nu sacrificați legătura dintre România și Basarabia”: Deputați ai Primului Parlament, apel către București privind cetățenia română

Deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, solicită retragerea proiectului de modificare a Legii cetățeniei române, inițiat de deputați ai PSD. Aceștia s-au adresat președintelui României, Parlamentului și Guvernului, menționând că „nu este acceptabil ca existența unor fraude să devină argument pentru a pune sub semnul întrebării legătura juridică și istorică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia”. Precizăm că inițiativa deputaților PSD prevede eliminarea posibilității ca descendenții foștilor cetățeni români să obțină cetățenia română.

Apelul public a fost adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, precum și celor 13 deputați ai PSD, inițiatori ai proiectului. „Noi, semnatarii acestui apel — 81 deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, votanți și semnatari ai Declarației de Independență, față de imperiul rus, — vă adresăm această replică nu doar în calitate de cetățeni ai Republicii Moldova, ci și în calitate de oameni care au participat direct la actul fondator prin care acest stat și-a afirmat libertatea, identitatea și orientarea către spațiul românesc și european”, se arată în apel.

Semnatarii au menționat că înțeleg argumentele invocate de inițiatorii proiectului – „reducerea numărului de dosare, combaterea fraudelor și verificarea mai riguroasă a documentelor”. „Dar aici trebuie să punem o întrebare fundamentală: De ce trebuie pedepsiți descendenții pentru fraudele unor persoane sau ale unor rețele care falsifică documente? Dacă există rețele de falsificare a actelor de stare civilă, dacă există intermediari corupți, dacă există funcționari care au încălcat legea sau persoane care au depus documente false, atunci acestea trebuie identificate, anchetate și sancționate. (…) Nu este acceptabil ca existența unor fraude să devină argument pentru a pune sub semnul întrebării legătura juridică și istorică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia”, au comunicat semnatarii.

În apel se mai declară că „trăim într-un moment în care securitatea Europei este grav afectată de războiul din Ucraina, iar Republica Moldova se află într-o zonă geopolitică extrem de sensibilă”. „În timp ce 13 deputați ai PSD propun modificarea Legii cetățeniei române, nu putem ignora faptul că Federația Rusă a folosit, inclusiv în raport cu locuitorii regiunii transnistrene, facilitarea acordării cetățeniei ca instrument de extindere a influenței sale. (…) În aceste condiții, mesajul pe care România îl transmite românilor din stânga Prutului trebuie cântărit cu maximă responsabilitate. Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. (…) Nu cerem privilegii”, au adăugat semnatarii.

În acest context, semnatarii au cerut deputaților PSD „retragerea proiectului B509/2026 în forma actuală și inițierea unei consultări reale”. „Dacă problema este frauda — combateți frauda. Dacă problema este birocrația — reformați administrația. Dacă problema este falsificarea documentelor — urmăriți falsificatorii. Dar nu transformați descendenții unor foști cetățeni români în ținta unei soluții administrative. (…) Nu sacrificați legătura dintre România și Basarabia pentru a rezolva problemele administrației românești”, au menționat semnatarii apelului.

***

Menționăm că o inițiativă a deputaților PSD prevede eliminarea posibilității ca descendenții foștilor cetățeni români să obțină cetățenia română în baza articolelor 10 și 11 ale legii.

În luna septembrie curent, fostul ambasador al Republicii Moldova în România, în prezent ambasador în Ucraina, Victor Chirilă, s-a adresat deputaților de la București în contextul propunerii legislative. Chirilă a declarat că dreptul de redobândire a cetățeniei române acordat românilor din Republica Moldova este „cea mai mare investiție pe care România a făcut-o vreodată”. „Nu ne luați acest drept. Nu faceți jocul dușmanilor noștri”, a adăugat Chirilă. 

Pe 27 octombrie, premierul României, Luca-Alexandru Niculescu, aflat într-o vizită în Republica Moldova, a declarat va examina inițiativa legislativă, potrivit Moldova 1.

Imagine simbol

„Adevărat, nu este cuvântul „diaspora”, dar sunt „cetățenii aflați în străinătate””: noi reacții la proiectul stării de război și de asediu

Proiectul de lege privind regimul stării de asediu și de război a stârnit un nou val de reacții, de această dată după precizările ministrului Apărării, potrivit cărora noțiunea de „diasporă” nu apare în proiect, iar „singura noutate este că, în caz de necesitate, cine vrea să-și apere țara știe unde să bată la ușă – ambasadă sau consulat”. De cealaltă parte, lideri de partide, deputați și comentatori politici contestă afirmațiile în ceea ce privește cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare. Aceștia susțin că, deși cuvântul „diaspora” nu apare în textul inițiativei, „proiectul de lege vorbește clar despre „cetățenii aflați peste hotare”” și că aceștia, dacă au primit ordin de chemare în urma mobilizării, „sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru a reveni în țară”. NM a adunat reacțiile la acest subiect.

Liderul partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”, Liviu Vovc, a declarat că este conștient că actuala lege cu privire la starea de război este depășită de timp și că este nevoie de o actualizare. „Dar cel mai important în această perioadă este modul în care autoritățile comunică public. Decât să negi existența unei prevederi privind înrolarea oamenilor aflați peste hotare — prevedere care există în actuala redacție a proiectului —, mai corect ar fi fost să recunoști eroarea și să promiți remedierea ei. (…) Eu tare sper că ministrul Apărării pur și simplu nu a citit proiectul de lege și nu a promovat un fals în cunoștință de cauză”, a adăugat Vovc.

Deputatul „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a declarat că „Anatolie Nosatîi fie nu este informat, fie dezinformează”. „Susține că diaspora nu este vizată de proiectul privind mobilizarea, pentru că termenul „diaspora” nu apare în document. Dar ce spune, de fapt, articolul 20, alineatul (6)? Cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare, care au primit ordin de chemare în urma mobilizării, sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru a reveni în țară și a se prezenta la autoritățile competente. Domnule Nosatîi, aceasta este prevederea din propriul dumneavoastră proiect!”, a adăugat Berlinschii.

„Urgent un DEX lui Nosatîi deschis la rubrica „diaspora”!”, a reacționat consilierul partidului „Mișcarea Alternativa Națională” în Consiliul Municipal Chișinău, Valentin Cebotari.

Deputatul „Partidul Nostru”, Constantin Cuiumju, a declarat că „este adevărat că în textul legii nu apare cuvântul „diaspora””, dar „legea vorbește despre „cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate””. „Iar punctul 6 din Programul național „Diaspora” pentru anii 2024–2028, aprobat de Guvern prin Hotărârea nr. 1032 din 21 decembrie 2023, spune clar cine face parte din diaspora. Sunt persoanele originare din Republica Moldova, stabilite temporar sau permanent peste hotare, precum și descendenții acestora. Și nu contează dacă au sau nu cetățenia Republicii Moldova. Deci, dacă un cetățean al Republicii Moldova locuiește peste hotare și face parte din diaspora, el se regăsește și în categoria cetățenilor Republicii Moldova aflați în străinătate. Nu trebuie să apară cuvântul „diaspora” în fiecare lege ca să înțelegem despre cine este vorba”, a adăugat parlamentarul.

„Anatolie Nosatîi calmează diaspora. Și explică că termenul “diaspora” nici nu apare în proiectul de lege privind starea de asediu și de război. Și că statul nu dispune de mecanisme pentru a-i mobiliza forțat pe cetățeni în caz de război. Formal Nosatîi a reparat gafa propriului minister. A dres busuiocul, cum se spune în popor. Dar proiectul de lege vorbește clar despre “cetățenii aflați peste hotare”. Adică, vizează în mod direct diaspora. Și-i corect. Patria trebuie s-o apere toți cetățenii ei. (…) Iar cel mai longeviv ministru al guvernării PAS trebuie să plece în demisie. Pentru gafa cu diaspora. Că dresul busuiocului nu ajută”, a reacționat comentatorul politic Ilian Cașu.

Liderul Partidului Socialiștilor și deputatul, Igor Dodon, a venit cu o nouă reacție în contextul proiectului. „Ce reiese din declarația ministrului Apărării. Moldovenii din țară vor fi chemați la arme și mobilizați, precum și deposedați de bunuri, la necesitate, iar cei din diaspora vor fi rugați să participe și ei. În caz că guvernarea PAS intră în război, cei din țară vor fi obligați să fie înrolați în armată și să se supună altor cerințe, iar cei din afara țării — după cum le va fi dorința. E drept sau nu e drept?”, a adăugat Dodon.

NewsMaker a solicitat o reacție de la Ministerul Apărării. Reprezentanții instituției ne-au îndemnat să revenim în dimineața zilei de 9 noiembrie pentru a primit un comentariu.

***

Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Proiectul a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Unii au reacționat în special la prevederea privind cetățenii aflați peste hotare, menționând că „documentul a aprins spiritele în diaspora, o importantă sursă de susținere a guvernării”. Liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea proiectului, adăugând că „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Guvernul l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Între timp, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care, la fel, cere retragerea proiectului. Printre altele, în petiție se menționează despre „obligarea cetățenilor din diasporă de a se prezenta sau de a se pune la dispoziția misiunilor diplomatice în situații de criză” și că „reprezintă o presiune nejustificată asupra celor care își au reședința în afara țării”.

Premierul Vasile Tofan a îndemnat să nu fie creată „isterie pe loc gol”, adăugând că „fiecare țară are un astfel de cadru legal”. Președinta Maia Sandu a declarat că Ministerul Apărării trebuia „să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de opoziție”.

Într-o reacție pentru NM, Ministerul Apărării a declarat că proiectul nu urmărește să pregătească Moldova pentru un conflict armat, ci are drept scop actualizarea cadrului legislativ, adoptat în 2004, în contextul deteriorării climatului de securitate din regiune. Totodată, instituția a declarat că în proiectul de lege „nu există expresia diasporă”, ci sintagma „cetățeni aflați peste hotare”, și că „nu există nicio măsură care să spună că cineva va fi adus forțat în țară”. Ulterior, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că informația potrivit căreia „diaspora va fi adusă forțat acasă” este falsă, adăugând că „cuvântul diaspora nu apare nicăieri în proiect”. „Nu există nicio pârghie prin care cineva să fie adus cu forță, de exemplu – din Irlanda, Italia sau alte țări. (…) Singura noutate este că, în caz de necesitate, cine vrea să-și apere țara știe unde să bată la ușă – ambasadă sau consulat”, a adăugat Nosatîi.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: