NewsMaker

„Scopul este acapararea controlului asupra sistemului judecătoresc”. Modificările la legea cu privire la CSM a încins spiritele în parlament

Dezbaterile de astăzi, 20 decembrie, cu privire la modificările aduse legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au aprins spiritele printre deputați. Deputații blocului ACUM au părăsit sala de ședințe, în semn de protest, după ce mai multe amendamente propuse nu au fost luate în considerare. Deputații PPDA, Alexandru Slusari și Dinu Plîngău, au explicat, ulterior, în cadrul unui briefing de presă că s-ar încerca punerea sub control politic a justiției, din partea președintelui Igor Dodon. 

„PSRM și PDM execută docil voința lui Dodon, lucru la care noi nu am vrut să participăm. Ieri reprezentanții fracțiunilor, inclusiv și PPDA, au avut o întrevedere cu dl Buquicchio (președintele Comisiei de la Veneția, NM) și noi din prima sursă am înțeles care este poziția Comisiei de la Veneția, care a fost trasă pe sfoară și a rămas nedumerită față de ceea ce se întâmplă”, a declarat Alexandru Slusari.

La rândul său, deputatul Patformei DA, Dinu Plîngău, a precizat că s-a întâlnit în ajun cu președintele Comisiei de la Veneția și a aflat de la acesta că modificările au fost discutate de către premierul Ion Chicu, ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi și Gianni Buquicchio, luni. Oficialii moldoveni ar fi cerut avizul instituției în luna ianuarie și nu martie, cum era prevăzut inițial. Mai mult, potrivit deputatului PPDA, legea fost votată fără a se mai aștepta avizul Comisiei de la Veneția.

„Lucrurile sunt destul de îngrijorătoare pe domeniul justiției. Această „fițuică”, așa numitul „proiect de lege cu privire la modificarea legii CSM-ului. Nu există niciun concept, nemaivorbind de o dorință reală, de reformare a domeniul justiției. Scopul principal este acapararea controlului asupra sistemului judecătoresc, iată de ce această grabă”.

Mai mult, deputații Platformei DA susțin că în momentul votării proiectului de lege, în sala de ședințe nu se aflau majoritatea deputaților.

„Graba vine de la Igor Dodon, care vrea să acapareze CSM-ul înainte de sărbătorile de iarnă, iar după sărbători să facă evaluarea judecătorilor, astfel încât politicul să decidă cine dintre judecători să rămână, cine să fie promovați și cine să plece din sistem. Trebuie să ridicăm stenograma parlamentului și înregistrările video pentru că nu suntem siguri că pentru acest proiect de lege au votat 51 de deputați”, a mai spus Plîngău.

Acesta a precizat că dacă se va demonstra că în sala de ședințe a parlamentului nu se aflau 51 de deputați, va fi sesizată Curtea Constituțională.

Alexandru Slusari a menționat că partenerii externi vor fi sesizați cu privire la ceea ce se întâmplă.

„Este o tentativă de a pune în CSM oameni numiți pe criterii politice”, a conchis Slusari.

Parlamentarul a atras atenția că o parte din deputații democrați „își dau bine seama” ce se întâmplă și au părăsit sala înainte de procedura de vot.

Amintim că astăzi, deputații au votat în lectura a doua proiectul de lege privind modificările la legea cu privire la CSM.

Conform proiectului, numărul membrilor CSM ar urma să crească de la 12 la 15. Cinci membri ai Consiliului din rândul profesorilor de drept titulari vor fi numiți de parlament. Alți șapte membri din rândul judecătorilor, inclusiv șapte membri supleanți, vor fi aleși în Consiliul Superior al Magistraturii prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor. Și anume, patru din judecătorii, doi din curțile de apel și unul din Curtea Supremă de Justiție.

În continuare, CSM rămâne organul care anunță data desfășurării Adunării Generale a Judecătorilor la care urmează a fi aleși membrii acestuia cu cel puțin 60 de zile înainte, dar nu mai târziu de 30 de zile de la expirarea mandatului de membru al CSM.

Precizăm că astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, președintele Comsiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, s-a arătat nedumerit de faptul că Ministerul Justiției a solicitat opinia Comisiei de a Veneția privind amendarea legii Consiliului Superior al Magistraturii, în contextul în care acest proiect de lege a fost votat de către parlament.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: