Ai grijă de sănătatea părului tău! Screening GRATUIT pentru un scalp sănătos oferit de Farmacia Familiei!
Un păr frumos începe cu un scalp sănătos. Îți dorești un păr puternic și strălucitor? Între 7 — 10 noiembrie (ora 12:00 — 18:00), Farmacia Familiei te așteaptă la CC Shopping Malldova pentru o verificare GRATUITĂa sănătății scalpului, realizată de medici specialiști.
Aceasta este o ocazie unică de a-ți evalua sănătatea scalpului într-un mod rapid și fără durere, primind în același timp sfaturi personalizate pentru îngrijirea corectă a părului și scalpului.
Cea mai frecventă problemă a scalpului în cazul femeilor este reprezentată de căderea difuză a părului. Pierderea firelor de păr poate fi cauzată de factori diverși, locali sau generali, de anumite devieri imunologice, genetice, poate fi legată de stres sau de diferite afecțiuni endocrine sau metabolice. O altă afecțiune a scalpului întâlnită mai des la bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani, dar și la femei este dermatita seboreeică. Se manifestă prin prurit, coji, scoame, mătreață excesivă și seebum la nivelul scalpului. Atât căderea părului, cât și dermatita seboreeică reprezintă o alterare a stării de sănătate a scalpului în general, iar tratamentul lor trebuie făcut corect sub atenta îndrumare a medicului.
Premierul Vasile Tofan susține că fiecare țară are un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu. Oficialul a îndemnat să nu fie creată „isterie pe loc gol”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 5 noiembrie, după ce a fost întrebat de NewsMaker cum comentează criticile opoziției la adresa proiectului Ministerului Apărării și solicitarea de retragere a acestuia.
„Fiecare țară are un astfel de cadru legal. Vă rog frumos să nu creăm isterie pe loc gol. Noi trebuie să fim pregătiți pentru orice situație și fiecare stat responsabil, care gândește în interesul cetățenilor săi, trebuie să aibă un cadru pentru orice situație, inclusiv pentru situații excepționale. Și asta ne-am propus cu acest draft de proiect”, a răspuns Tofan.
Ulterior, oficialul a fost întrebat de jurnaliști de ce este necesară o asemenea lege în acest moment și dacă există riscuri concrete la adresa securității.
„Fiecare țară din lume care se respectă și care e serioasă în ceea ce ține de riscuri, nemaivorbind de o țară care se află într-o zonă unde vecinii sunt în război deschis deja de aproape 5 ani, trebuie să aibă un cadrul legal pentru situații excepționale. Exact asta am făcut. Parcursul firesc este că lucrurile se discută la nivel de Guvern, se avizează în toate ministerele, se ia o decizie de Guvern și, după asta, proiectul de lege trece în Parlament, unde va fi dezbătut inclusiv în Comisia de securitate, inclusiv în alte comisii. După asta, eu cred că e și semnul unei democrații: va fi dezbătut în plenul Parlamentului și eu încurajez toată lumea să vină cu argumentele pe care le are. (…) Considerăm că este un proiect foarte important, pentru că nu trebuie să ne ascundem după deget și să pretindem că lângă Moldova nu are loc un război. Atunci, noi trebuie să fim pregătiți pentru toate situațiile, inclusiv situații excepționale, ca să nu improvizăm în timp de criză. Un stat care se respectă și care vrea să-și protejeze cetățenii nu lasă lucrurile la improvizare când riscurile se materializează”, a răspuns premierul.
***
Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.
Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.
Proiectul se află în etapa de consultări. Totuși, acesta a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Și liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea lui. Potrivit parlamentarului, documentul „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Solicitat de NM, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a calificat, la rândul ei, „nepotrivită” comparația liderului socialist: „În Ucraina, zilnic mor copii și sunt distruse case de locuit, biserici, școli și spitale de bombele trimise de Rusia. În Moldova e pace și anume pentru a menține pacea lucrează guvernarea. Pentru ce lucrează Dodon?”.
Între timp, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului. Adresată Parlamentului, Guvernului și Ministerului Apărării, petiția a adunat deja peste 800 de semnături.
Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.
Vadim Krasnoselski poate reveni la Tiraspol, însă nu va putea folosi Aeroportul Chișinău timp de cinci ani, a declarat premierul Vasile Tofan, după anunțul Biroului politici de reintegrare privind interdicția de a părăsi Republica Moldova. Întrebat de NewsMaker care este temeiul juridic al măsurii, șeful Guvernului a spus că nu va intra într-o discuție „tehnico-juridică”, deoarece relația cu regiunea transnistreană este una politică. Tofan a dat însă asigurări că autoritățile dispun de instrumentele necesare pentru aplicarea interdicției.
Declarațiile au fost făcute pe 5 noiembrie, după prezentarea bilanțului primelor 100 de zile de activitate ale Guvernului. Tofan a calificat decorarea lui Krasnoselski de către Vladimir Putin drept o sfidare a eforturilor Chișinăului de a construi încredere între cele două maluri ale Nistrului.
Întrebat cum poate fi aplicată interdicția în cazul liderului de facto de la Tiraspol, care nu are cetățenia Republicii Moldova, șeful Guvernului a spus că autoritățile au ales un răspuns „asimetric”.
„Tovarășul Krasnoselski a sfidat bunul simț, a sfidat acel minim de încredere pe care încercam să o construim cu malul stâng, trebuie să înțelegem”, a explicat premierul.
Tofan susține că Moscova încearcă să provoace Chișinăul să-i interzică lui Krasnoselski revenirea în Republica Moldova. În opinia premierului, o asemenea decizie i-ar oferi liderului de la Tiraspol un pretext să rămână în Rusia, unde, spune Tofan, acesta și-ar fi făcut deja planuri să se stabilească împreună cu familia.
„Rusia vrea să ne provoace, ne întinde o capcană. Tovarășul Krasnoselski și-a făcut deja planuri să rămână în Rusia, cu familia. Lui nu-i trebuie confortul de la Tiraspol. Lui îi trebuie confortul de la Moscova. Ei ne încurajează ca să-i punem interdicția ca d.lui să vină și să aibă acoperire că, uite: „eu nu mp duc în Moldova, pentru că nu-mi dau voie”. Noi am luat o decizie diferită, asimetrică, unde spunem: „domnule Krasnoselski, reveniți, vă rog, la Tiraspol, dacă țineți atât de mult la ceea ce ați realizat sau nu ați realizat acolo. Trăiți, vă rog, în așa-zisa republică și, din partea noastră vă impunem o interdicție – și avem instrumentele pentru asta – de cinci ani”, a explicat premierul.
Tofan a spus că se îndoiește că liderul de facto al regiunii transnistrene va reveni, dar a insistat că acesta poate face acest lucru.
„Eu sunt foarte curios care o să fie decizia tovarășului Krasnoselski. Suspiciunea mea este că d.lui nu o să vrea să se întoarcă, deși eu vreau încă o dată să transmit semnalul – tovarășul Krasnoselski poate să revină la Tiraspol, doar că trebuie să fie pregătit că cinci ani o să stea acolo pe loc și o să se bucure de roadele administrației pe care a avut-o în ultima perioadă”, a mai declarat Vasile Tofan.
Întrebat de NewsMaker care sunt temeiurile juridice ale acestei decizii, Tofan a declarat că nu intenționează să intre „într-o discuție tehnico-juridică acum, pentru că în relația cu regiunea transnistreană nu suntem în discuții tehnico-juridice, suntem în discuții politice”.
„Haideți să nu pretindem și să nu fim mai catolici decât Papa și să transformăm această discuție într-o discuție tehnico-juridică. Nu este o discuție tehnico-juridică, dar politică. Politic, ceea ce s-a produs la Moscova noi o vedem ca o sfidare, ca o tentativă de a ne atrage într-o capcană, într-o provocare. Noi am răspuns în manieră asimetrică. Domnul Krasnoselski este invitat să revină la Tiraspol și să rămână acolo cinci ani, pentru că cinci ani noi nu îi vom permite să folosească aeroportul din Chișinău”, a spus șeful Guvernului.
Oficialul a confirmat pentru NM că Vadim Krasnoselski nu deține cetățenia Republicii Moldova și că „la moment se află la Moscova”.
Reamintim, Vadim Krasnoselski a primit pe 4 noiembrie Ordinul de Onoare din partea președintelui rus Vladimir Putin. La ceremonie, Putin a spus că distincția i-a fost acordată pentru „consolidarea legăturilor” cu Rusia și pentru dezvoltarea regiunii „în condițiile unor presiuni externe”.
Pe 5 noiembrie, Biroul politici de reintegrare a anunțat că, la revenirea de la Moscova, autoritățile Republicii Moldova îi vor aplica liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, măsuri restrictive, inclusiv interdicția de a părăsi teritoriul țării pentru o perioada de 5 ani.
În același comentariu, Biroul a declarat că „plecarea lui Krasnoselski în Rusia a avut loc în contextul unor discuții facilitate de OSCE cu privire la aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene pe perioada iernii”.
NewsMaker a solicitat Biroului pentru Reintegrare să precizeze care au fost temeiurile juridice în baza cărora a fost luată decizia și instituția care va aplica interdicția, însă până la publicarea știrii, nu am primit un răspuns.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
KMG International dezvoltă un lanț integrat de aprovizionare, de la extracția țițeiului în Kazahstan și rafinarea acestuia în rafinăriile Petromidia și Vega din România, până la comercializarea carburanților pe piețele regionale, inclusiv în Republica Moldova. În interviu, CEO-ul KMG International, Erik Sagiyev, vorbește despre modul în care Grupul asigură stabilitatea aprovizionării într-un context de instabilitate geopolitică și logistică, despre importanța pe care o păstrează Marea Neagră și Coridorul de Mijloc, precum și despre transformarea modelului stațiilor Rompetrol.
La nivel european, Kazahstanul rămâne unul dintre principalii furnizori de țiței. Stabilitatea aprovizionării este susținută și de activitatea marilor companii internaționale care operează în Kazahstan împreună cu compania națională KazMunayGas. Prin direcționarea țițeiului din proiectele locale de producție către rafinăriile europene, acest sistem contribuie la stabilitatea aprovizionării Uniunii Europene și a piețelor regionale.
Cum ați caracteriza anul 2026 în acest moment, având în vedere provocările și oportunitățile din sectorul de petrol și gaze, din lanțurile de aprovizionare și din industria de rafinare?
Este imposibil de redus un an atât de complex la un singur model. Privind în urmă, se poate spune că, pentru Rompetrol, anul 2026 a fost un an al rezilienței strategice, al consolidării activității operaționale și al menținerii rezultatelor pozitive și a indicatorilor de performanță ridicați atinși în 2025.
Am început anul cu o oprire tehnologică programată de 20 de zile a instalațiilor noastre de producție din România, pentru efectuarea unor lucrări de reparații și întreținere. Imediat după finalizarea acesteia, ne-am confruntat cu o criză logistică și geopolitică fără precedent pe piețele internaționale, care a pus la încercare lanțurile globale de aprovizionare și a pus sub semnul întrebării capacitatea noastră de a răspunde cererii piețelor relevante din România, Republica Moldova, Bulgaria și Georgia.
În acest context instabil, prioritatea noastră absolută a devenit asigurarea aprovizionării neîntrerupte cu materii prime și a disponibilității produselor finite. Flexibilitatea și rapiditatea echipelor noastre responsabile de operațiunile comerciale și de lanțurile de aprovizionare ne-au permis să transformăm perturbările logistice în oportunități de a demonstra o adaptabilitate ridicată și de a menține activitatea întreprinderilor la un nivel optim de utilizare a capacităților de producție.
Sinergia dintre predictibilitatea livrărilor de țiței din Kazahstan, capacitatea industrială ridicată a rafinăriei Petromidia și rețeaua noastră regională de distribuție creează un model unic. Acest lucru ne permite nu numai să atenuăm impactul șocurilor macroeconomice, ci și să acționăm ca un pilon de stabilitate pentru securitatea energetică a regiunii. Aș dori să subliniez aici, în mod special, stabilitatea întregului lanț de aprovizionare al KMG International – extracția din Kazahstan, transportul către rafinăriile Petromidia și Vega, rafinarea și, în cele din urmă, rezervorul de combustibil al consumatorului la stațiile noastre de alimentare, aripa unui avion al unei companii aeriene, producția a numeroase materiale din produsele noastre petrochimice. Întregul lanț bine pus la punct îi conferă României un avantaj energetic și securitate regională în perioadele de criză a combustibilului.
În S1 2026, Rompetrol Rafinare a atins o cifră de afaceri de 3, 5 mld. de dolari (plus 25%), iar rezultatul financiar net a devenit pozitiv (40, 4 mil. de dolari). Cum se explică trecerea la profitabilitate după pierderile din S1 2025?
O analiză mai detaliată a acestor rezultate arată că factorul cheie a fost decizia noastră strategică de a reorienta în mod semnificativ livrările de combustibil către piața internă. Pentru a asigura securitatea aprovizionării și a evita întreruperile sau deficitul de combustibil în țară, în prima jumătate a anului curent am crescut ponderea produselor destinate pieței românești de la un nivel istoric de 50%–56% la 69%–70%.
Aceste rezultate financiare au fost, de asemenea, strâns legate de performanța operațională excelentă înregistrată în prima jumătate a anului 2026, când rata de utilizare a capacității de rafinare a Petromidiei a atins 98,11%. Stabilitatea operațiunilor ne-a permis să atingem un nivel record de rafinare de 15.800 de tone pe zi în trimestrul al treilea, cel mai ridicat nivel din istoria rafinăriei. În total, „Petromidia” a prelucrat peste 4 milioane de tone de materii prime în primele nouă luni ale anului, depășind planul inițial și înregistrând cel mai scăzut indice de consum energetic din istoria sa pentru perioada ianuarie-septembrie.
Petromidia rămâne singurul producător de polimeri din țară, cu o creștere de 12% a producției petrochimice în S1 2026, până la 44.000 de tone. De ce continuă KMGI să se concentreze pe acest segment în contextul dezindustrializării pe scară largă a Europei?
Răspunsul este simplu: pentru că privim dincolo de orizonturile de afaceri pe termen scurt și ne menținem o viziune strategică pe termen lung. În Europa, unde marile grupuri chimice închid unitățile de producție sub presiunea costurilor ridicate ale energiei, suntem ferm convinși că petrochimia integrată reprezintă un viitor durabil pentru rafinarea modernă a petrolului.
Pentru 2026, planul nostru strategic prevede construirea a 13 noi stații de alimentare în cadrul rețelei noastre din România. Patru stații au fost deja deschise. Acest lucru a reprezentat un record absolut: pentru prima dată, stațiile de alimentare au fost puse în funcțiune pe autostrada Transilvania (A3). În plus, am deschis încă două stații moderne pe șoseaua de centură a Sucevei.
Alte două stații sunt planificate pe șoseaua de centură a Brașovului, iar șapte proiecte se află în diferite etape de analiză, proiectare și autorizare. În paralel, alte șase stații sunt dezvoltate în colaborare cu operatori locali.
Această strategie de extindere a prezenței în nodurile cheie de transport contribuie în mod direct la creșterea, în continuare, a volumului vânzărilor, la crearea de locuri de muncă și la sprijinirea comunităților locale. Pentru noi, creșterea nu este determinată exclusiv de cifrele absolute: reevaluăm în permanență caracteristicile calitative ale acesteia, pentru a ne adapta la nevoile în continuă schimbare ale clienților noștri.
În următorii cinci ani, stația de alimentare Rompetrol se va transforma rapid dintr-o simplă stație de alimentare într-un hub multifuncțional pentru servicii integrate de mobilitate.
Cu alte cuvinte, strategia noastră pe termen lung marchează tranziția definitivă de la rolul tradițional de distribuitor de combustibil la cel de furnizor de servicii integrate pentru persoanele aflate în mișcare. Viitorul comerțului cu amănuntul în domeniul energiei aparține flexibilității și dezvoltării durabile, iar Rompetrol se află deja în fruntea acestei transformări.
Conflictul din Orientul Mijlociu și blocarea Strâmtorii Ormuz au dus la fluctuații bruște ale prețurilor petrolului Brent, care în septembrie 2026 au depășit 105 dolari SUA pe baril. În plus, în iulie au apărut întreruperi în funcționarea terminalului din Novorossiysk. Cum a reușit Rompetrol să asigure aprovizionarea cu materie primă pentru rafinăria „Petromidia”?
În prezent, Kazahstanul acoperă între 63% și 65% din necesarul României de țiței, ceea ce ne impune o responsabilitate strategică semnificativă.
Pe fondul situației din regiunea Mării Negre, în această vară livrările de țiței din Kazahstan au înregistrat o reducere temporară, iar volumele acestora au fluctuat. Cu toate acestea, datorită structurii integrate a Grupului nostru, am reușit să gestionăm rapid aceste dificultăți. Am fost pregătiți pentru astfel de scenarii prin menținerea rezervelor strategice la rafinăria Petromidia și menținerea capacității de a utiliza rute alternative de aprovizionare prin Coridorul de Mijloc sau Regiunea Baltică.
Diviziile cheie ale Grupului au asigurat livrările de țiței, au menținut funcționarea instalațiilor de producție, au efectuat livrările de produse către clienți și și-au îndeplinit obligațiile contractuale.
Terminalul nostru offshore de la Midia, capabil să primească nave de mare tonaj de până la 160.000 TDW, reprezintă un avantaj logistic semnificativ. Acesta oferă flexibilitatea necesară pentru a proteja piața românească de întreruperi semnificative ale aprovizionării cauzate de crizele internaționale.
În condițiile în care, în prezent, funcționează doar două rafinării mari, sunteți practic garantul securității energetice naționale. Cât de dificil este să gestionezi o astfel de responsabilitate?
Pe fondul reducerii capacităților de rafinare la nivel național, parteneriatul strategic dintre Kazahstan și România a jucat un rol important în compensarea deficitului de aprovizionare apărut, în special în ceea ce privește motorina. De asemenea, această cooperare a consolidat poziția României pe piața regională.
Pe fondul unor astfel de tensiuni economice, am decis ca rafinăria Petromidia să-și reorienteze în primul rând livrările către piața internă. Acest lucru se datorează faptului că Petromidia este cea mai mare rafinărie de acest tip din România, reprezentând 46% din capacitatea totală de rafinare a țării și asigurând direct aproximativ 30% din cererea națională de combustibil. Aceste cifre ne impun o responsabilitate strategică semnificativă.
Din acest motiv, obiectivul nostru în acest an a fost să asigurăm funcționarea neîntreruptă a unității, respectând cele mai înalte standarde de siguranță și menținând un flux stabil de aprovizionare cu materii prime. În plus, am revizuit și optimizat funcționarea canalelor noastre de distribuție, stațiile de alimentare și depozitele de produse petroliere, precum și rețelele logistice, inclusiv transportul rutier și feroviar, pentru a răspunde în primul rând cererii interne. Am asigurat livrări prioritare către stațiile Rompetrol și rețelele noastre partenere, precum și către clienții instituționali, inclusiv operatorii de transport public și serviciile de securitate națională.
Unul dintre obiectivele noastre a fost și continuă să fie protejarea economiilor țărilor în care operăm de riscul de deficit de combustibil, chiar și atunci când volatilitatea extremă a prețurilor de referință internaționale, a cererii de produse petroliere și a volumelor de livrări pune o presiune enormă asupra prețurilor la benzinării.
Cât de competitive sunt capacitățile de producție specializate din Năvodari în contextul concurenței din partea importurilor din Asia și din Orientul Mijlociu, regiuni în care costurile materiilor prime și ale energiei sunt, în mod tradițional, semnificativ mai mici?
Integrarea tehnologică reprezintă avantajul nostru strategic, care ne permite să facem față unor astfel de dezechilibre ale pieței. Divizia petrochimică nu operează izolat: aceasta este direct legată de procesele de rafinare a țițeiului din Petromidia.
Unitățile noastre de producție obțin propilenă direct din fluxul de producție intern, ceea ce elimină complet costurile logistice externe. În ceea ce privește etilena, experiența diviziei noastre de trading joacă un rol decisiv: chiar și în condiții de piață extrem de dificile, suntem capabili să asigurăm rute de aprovizionare fiabile și surse stabile de materii prime, respectând pe deplin toate măsurile și sancțiunile impuse de Uniunea Europeană.
În contextul afluxului de importuri din Asia, strategia noastră nu constă în a concura exclusiv pe baza volumelor de produse ieftine de larg consum, ci în a ne concentra pe polimeri de înaltă calitate, solicitați în industriile europene cu valoare adăugată mare. Ne orientăm către segmente de piață specializate, inclusiv producători de dispozitive medicale, producători de ambalaje alimentare moderne și producătorii de componente industriale specializate.
Fiind singura unitate de acest tip din România, dispunem de un avantaj competitiv unic: termene de livrare mai scurte și flexibilitate comercială, cu care niciun furnizor din Asia sau din Orientul Mijlociu nu se poate compara. În timp ce concurenții noștri globali livrează produsele în câteva săptămâni sau chiar luni, noi putem răspunde cererii regionale în timp real, transformând proximitatea față de clienți într-un avantaj competitiv semnificativ.
Cum au afectat costurile logistice (creșterea primelor de asigurare în Marea Neagră) marja brută de rafinare a Rompetrol și ce măsuri ați luat pentru a asigura profitul net?
Întreruperea parțială a operațiunilor terminalelor petroliere, creșterea bruscă a primelor de asigurare în Marea Neagră până la peste 10–15 dolari pe tonă și majorarea taxei de tranzit prin Bosfor la 6, 70 dolari pe tonă netă de registru (NRT), care a intrat în vigoare în iulie 2026, au pus în mod clar o presiune suplimentară semnificativă asupra structurii costurilor.
Pentru a ne proteja performanța financiară și operațională, cred că am acționat rapid, luând două măsuri clare: am oprit achizițiile de materii prime la scară largă la prețurile maximale din piață și am redirecționat strategic volumele de produse finite către piața internă și către piețele subsidiarelor noastre din țările vecine.
Cum poate portul Constanța să consolideze poziția strategică a României în cadrul Coridorului de Mijloc până în 2040?
Datele Băncii Mondiale arată că dezvoltarea Coridorului de Mijloc până în 2040 ar putea atrage investiții în infrastructură și în domenii conexe în valoare de peste 55 de mld. de dolari. În toate țările cuprinse în raport, aceste investiții, coroborate cu reformele menite să sporească eficiența transporturilor și a comerțului, pot crește semnificativ volumul transporturilor de mărfuri, reduce timpii de tranzit, accelera creșterea economică și crea noi locuri de muncă.
Portul Constanța, împreună cu portul Midia, ar putea juca un rol central în acest proces. Poziția lor geografică strategică, combinată cu investițiile în infrastructura feroviară și rutieră de-a lungul Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T), creează o bază solidă pentru conectarea transporturilor maritime cu piețele europene.
Sunt convins că Rompetrol și KMG International au toate premisele pentru a contribui la aceste transformări. Bazându-ne pe capacitatea rafinăriei Petromidia, precum și pe rețelele integrate de comercializare și distribuție, putem contribui la dezvoltarea fluxurilor energetice și comerciale regionale, consolidând în același timp legăturile economice dintre România și Kazahstan.
Material realizat pe baza unui interviu acordat publicației românești Ziarul Financiar.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că majorarea salariilor deputaților la aproape 46 000 de lei va presupune includerea unor plăți suplimentare în salariul de bază. Astfel, deputații nu vor mai primi separat bani pentru plata asistenților și cheltuielile de protocol, aceste sume urmând să fie incluse în remunerația lunară. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 5 noiembrie.
„În cazul deputaților, alocările de la buget nu vor fi esențiale, nu vor fi modificate. Pentru că plățile suplimentare pe care le primeau deputații, de exemplu, pentru consilieri, cheltuieli de protocol, vor fi trecute în salariu. Cu alte cuvinte: deputații vor trebui să se lipsească, începând cu 1 ianuarie 2027, de plata pentru asistent. Pentru transport rămâne, fiindcă se folosesc de mașina proprie și se deplasează. (…) 12 000 pentru asistent și 1 000 pentru protocolul… Aceste 13 000 trec în baza salariului”, a declarat Igor Grosu.
Șeful legislativului a justificat măsura prin necesitatea de a face ordine în sistemul de salarizare și de a elimina practicile de remunerare informală a unor demnitari și funcționari publici.
„Cred că, fără a ne lăuda, suntem unica guvernare care ne asumăm să face regulă în acest sistem, pentru că de-a lungul anilor, în special în perioada oligarhului, era o practică foarte nocivă pentru stat: practica de plăti demnitarii, unii funcționari în plic. (…) Eu nu exclud – dar este o ipoteză, nu am dovezi la moment – că și în actualul Parlament unele fracțiuni din opoziție continuă astfel de practici. Iată de ce noi trebuie să facem odată și odată regulă. Dacă statul nu este capabil sau nu are determinare să-și plătească funcționarii, demnitarii, atunci ca și în cazul armatei: dacă nu-ți finanțezi tu armata proprie, la un moment dat ajungi să finanțezi armata străină. Așa și în acest caz. Înțeleg că măsura este nepopulară, dar noi trebuie să ne asumă să facem o regulă în sistemul de salarizare și să nu mai admitem acest obicei corupt de a retribui … pentru că acel care plătește în plic, influențează pe unii indivizi, mai ales din Parlamentul Republicii Moldova”, a spus el.
Amintim că, pe 3 noiembrie, ministra Finanțelor, Victoria Belous, a anunțat că deputații din Republica Moldova ar putea primi, din 1 ianuarie, salarii de aproape 46 000 de lei lunar, față de 20 800 de lei în prezent. Oficiala a declarat că Guvernul intenționează să aprobe proiectul noii legi a salarizării în noiembrie, după ce va primi opinia Comisiei Europene. Nici pentru miniștri, nici pentru alți angajați din sectorul public care au salarii „decente” nu sunt prevăzute majorări.
Tot din 2027, salariul brut al președintei Maia Sandu ar urma să crească de la 22 000 la 55 000 de lei, adică cu aproape 147%.
Potrivit ministrei Finanțelor, proiectul a parcurs deja consultările interne și a fost transmis partenerilor din Uniunea Europeană pentru examinare. Autoritățile așteaptă opinia Comisiei Europene și intenționează să îl aprobe în Guvern pe parcursul lunii noiembrie.
Dacă Guvernul o va aproba, parlamentul o va vota, iar președinta Maia Sandu o va promulga, noua Lege a salarizării va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.
Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, va susține un discurs pe 9 noiembrie în Parlamentul Republicii Moldova. Oficiala europeană se va adresa deputaților și va comunica despre următoarele angajamente pe care Republica Moldova trebuie să și le asume în procesul de integrare europeană. Anunțul a fost făcut pe 5 noiembrie de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul unei conferințe de presă.
Grosu a spus că luni, 9 noiembrie, va avea loc o ședință a Parlamentului, la ora 14:00.
„Vom avea în Parlament pe comisarul, doamna Marta Kos, care va veni cu un mesaj, o alocuțiune în adresa deputaților. Vom afla mai multe și despre foaia de parcurs, despre următoarele angajamente pe care trebuie să ni le asumăm pentru a ține orarul angajamentele noastre în timp în procesul de integrare europeană”, a anunțat Grosu.
Despre faptul că va efectua o vizită la Chișinău, comisara europeană pentru extindere a anunțat la mijlocul lunii octombrie, în cadrul conferinței de presă organizate după deschiderea oficială a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru clusterele 2 și 3. Ea a spus că va fi la Chișinău pe 9 și 10 noiembrie. Menționăm că ultima sa vizită în Republica Moldova a avut loc pe 4 iunie. Înainte de aceasta, oficiala europeană a fost la Chișinău în luna noiembrie 2025.
***
Amintim că, pe 4 noiembrie, Republica Moldova a primit raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate în procesul de aderare la UE. Potrivit premierului Vasile Tofan, Comisia plasează Moldova printre patru cele mai avansate țări în procesul de aderare. Potrivit UE, negocierile ar putea fi închise provizoriu la începutul lui 2028, dacă Moldova menține ritmul reformelor. Detalii AICI.
Comisara europeană Marta Kos a declarat, în timpul prezentării Pachetului privind extinderea UE, că Republica Moldova și Ucraina „sunt gata să deschidă toate clusterele de negocieri”. Oficiala europeană și-a exprimat speranța că statele membre vor ajunge în curând la un consens privind clusterele rămase. Kos a calificat drept „ambițios” obiectivul Chișinăului de a încheia negocierile la începutul lui 2028 și a declarat că, pentru a-l atinge, Moldova va trebui să obțină rezultate clare în toate capitolele de negociere. Detalii – AICI.
