Максим Андреев, NewsMaker

Scriitorii din România și Moldova cer un plan concret pentru Unire după declarațiile președinților Sandu și Dan

Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova solicită autorităților de la București și Chișinău să treacă de la declarații la fapte concrete în privința reunificării, propunând formarea unui grup de experți care să elaboreze un scenariu realist al unirii. Apelul comun vine după declarațiile recente ale președintelor Maia Sandu și Nicușor Dan pe acest subiect.

Declarațiile au fost făcute după ce recent președinta Maia Sandu a declarat într-un interviu pentru „Le Monde” că unirea Republicii Moldova cu România ar reprezenta rezolvarea integrării europene a țării ca parte a unui singur stat, subliniind că decizia aparține exclusiv cetățenilor moldoveni și că ea personal ar vota pentru reunire. La rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a reafirmat că România este pregătită pentru reunificare, invocând votul în unanimitate al Parlamentului român din 2018.

„Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova întâmpină cu bucurie și cu legitimă speranță aceste declarații făcute la cel mai înalt nivel, în perspectiva unui moment care ar putea fi unul istoric”, se arată în comunicat.

Cele două organizații susțin introducerea proiectului unionist pe agenda publică și transformarea lui într-o prioritate națională, transpartinică, a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

„Considerăm că a venit timpul să se treacă de la declarații de intenții la fapte concrete, și anume la elaborarea unui scenariu realist, bine întemeiat din punct de vedere politic, legislativ, financiar, economic, educațional și cultural, al obiectivului de Unire a Republicii Moldova cu România”, se arată în document, semnat de președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, și președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Teo Chiriac.

Potrivit comunicatului, pentru elaborarea acestui scenariu ar fi potrivită formarea unui grup de experți de la București și Chișinău, care să analizeze toate aspectele unificării și să conceapă o strategie de comunicare și promovare a proiectului în cele două state și în dialogul cu partenerii externi.

Cele două organizații au reamintit că scriitorii și intelectualii români au fost mereu implicați în idealul Unirii, de la Unirea de la 1859 și Marea Unire de la 1918, până la lupta pentru păstrarea limbii și culturii române în perioada regimului totalitar sovietic.

***

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Poate NATO ajuta Moldova să-și protejeze spațiul aerian? Ce spun MAE și șefa Oficiului Alianței la Chișinău

Republica Moldova conlucrează atât cu Uniunea Europeană (UE), cât și cu Alianța Nord-Atlantică (NATO). Cu UE, țara beneficiază de Instrumentul European pentru Pace pentru modernizarea și consolidarea sistemului de apărare antiaeriană, iar cu NATO are obiectivul de a identifica asistența necesară pentru contracararea dronelor. Declarațiile au fost făcute de secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Valeriu Mija, întrebat dacă NATO poate ajuta Republica Moldova să își protejeze spațiul aerian.

Valeriu Mija a spus că, de la începutul războiului din Ucraina, au fost înregistrate aproximativ 34 de incidente cu drone sau traversări ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către rachete balistice.

„Sistemul de apărare antiaeriană, care a fost moștenit din Uniunea Sovietică, a fost destinat la alt tip de reacții. Acum, sistemul este în remodelare și în modernizare (…) prin procurarea diferitor sisteme de detectare, cum ar fi radare, și suntem în contact atât cu Uniunea Europeană – beneficiem de instrumentul facilității europene (…) anume pentru modernizarea și consolidarea sistemului de apărare antiaeriană, aici vorbim nu numai de radare, dar de interceptori, care să intercepteze dronele – , totodată conlucrăm și cu Alianța Nord Atlantică. Avem obiectivul de a identifica asistența pe linia de DCB, anume pentru contracararea dronelor. (…) Ministerul Afacerilor Externe confirmă că conlucrăm și cu Uniunea Europeană, cu partenerii bilaterali, inclusiv și cu Alianța Nord Atlantică, prin mecanismul de DCB”, a comunicat Mija, în cadrul unui briefing dedicat rezultatelor summitului NATO de la Ankara.

Șefa Oficiului de Legătură al Alianței Nord-Atlantice la Chișinău, Agne Gleveckaite, a declarat că „parteneriatul NATO-Moldova este foarte ferm”. „Noi intensificăm această cooperare în baza necesităților și solicitărilor din partea Moldovei”, a adăugat Agne Gleveckaite.

Potrivit lui Valeriu Mija, Carta Organizației Națiunilor Unite „permite statelor neutre să ia atitudine față de un stat agresor” și statul neutru „are dreptul la autoapărare”. „Și acest drept permite să ne adresăm la diferiți parteneri, inclusiv și la Alianța Nord Atlantică, cu care avem parteneriat, și la Uniunea Europeană. Și statele partenere au dreptul să ne ofere nouă asistență pentru ca noi să exercităm sistemul de apărare”, a adăugat Mija.

Agne Gleveckaite a adăugat că „NATO respectă pe deplin neutralitatea constituțională a Moldovei”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: