Scurgere de subiecte la examene? MEC anchetează apariția online a unor imagini de la proba la matematică

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) s-a autosesizat după apariția pe internet a unor imagini care ar conține subiecte din testul de examen la matematică, susținut pe 8 iunie de elevii claselor a IX-a. Instituția anunță că va investiga cazul și condamnă publicarea subiectelor și soluțiilor în timpul sesiunii de examene.

Într-un comunicat, ministerul a declarat că este îngrijorat de faptul că un cadru didactic ar fi publicat pe rețelele sociale subiectele și soluțiile examenului, acțiune care, potrivit MEC, contravine obligațiilor profesionale și normelor de integritate.

„Ministerul Educației și Cercetării reamintește că se interzice publicarea subiectelor examenelor de absolvire a gimnaziului şi de bacalaureat, precum şi a soluțiilor la acestea, până la începerea examenului respectiv sau pe durata desfăşurării acestuia, inclusiv până la publicarea lor pe site-ul web oficial al Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare. Încălcarea prevederilor prezentului alineat se pedepseşte conform legislaţiei în vigoare”, potrivit comunicatului MEC.


Instituția a criticat și unele materiale apărute în presă, bazate pe reconstituirea subiectelor de către elevi, susținând că astfel de practici pot afecta concentrarea elevilor asupra pregătirii pentru următoarele probe și pot diminua încrederea publică în corectitudinea examenelor naționale.

„Astfel de practici subminează corectitudinea procesului de evaluare, afectează încrederea publică în examenele naționale și contravin obligațiilor profesionale și deontologice ale cadrelor didactice”, a transmis MEC.

MEC a calificat publicarea subiectelor înainte de termen drept o încălcare gravă a legislației și a normelor de integritate și a avertizat că persoanele responsabile riscă sancțiuni conform legii.
Ministerul a dat asigurări că va întreprinde toate măsurile necesare pentru protejarea corectitudinii și credibilității examenelor naționale și va reveni cu informații suplimentare după finalizarea investigațiilor.

Amintim că și pe 5 iunie, după examenul de absolvire la istorie pentru clasa a IX-a, în spațiul online au apărut imagini cu presupuse subiecte de examen. Ministerul Educației și Cercetării s-a autosesizat și atunci, anunțând o anchetă pentru a stabili dacă materialele sunt autentice și cum au ajuns să fie distribuite pe internet. Instituția a precizat că, în cazul confirmării scurgerii de informații, vor fi identificate persoanele și instituțiile responsabile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Cunoașterea limbii române, obligatorie pentru candidații la funcția de bașcan: CC a respins sesizarea PSRM

Candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei trebuie în continuare să cunoască limba română, potrivit deciziei Curții Constituționale, pronunțată pe 2 octombrie. Curtea a respins sesizarea celor 11 deputați socialiști, care au cerut verificarea constituționalității cerinței și declararea acesteia drept neconstituțională. Curtea a recunoscut, la rândul său, constituționalitatea prevederii.

Autorii sesizării au fost: Igor Dodon, Grigorii Uzun, Ala Ursu Antoci, Alla Pilipețcaia, Alla Darovannaia, Marcel Cenușa, Pavel Voicu, Bogdat Țîrdea, Grigore novac, Vlad Batrîncea și Vladimir Odnostalco. Aceștia au solicitat, pe 28 august, Curții Constituționale să verifice constituționalitatea expresiei „și română” din cuprinsul articolului 161 alineatul (4) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 325 din 8 decembrie 2022.

Menționăm că alineatul (4) al acestui articol prevede că „au dreptul de a fi aleși Bașcan al Găgăuziei, cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor vârsta de 35 de ani, a locuit sau locuiește permanent în unitatea administrativ-teritorială autonomă Găgăuzia nu mai puțin de 10 ani, cunoaște limbile găgăuză și română și îndeplinește condițiile prevăzute de prezentul cod”.

Autorii sesizării au solicitat Curții să declare neconstituțională prevederea de la articolul 161 alineatul (4) din Codul electoral, în partea ce ține de textul „și română”.

Curtea Constituțională a hotărât să respingă sesizarea privind controlul constituționalității textului „și română”. „Se recunoaște constituțional textul „și română” din articolul 161 alineatul (4) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 325 din 8 decembrie 2022″, a precizat Curtea. Hotărârea este definitivă, nu poate fi suspusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.

În timpul unui briefing de presă, președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, a declarat că „stabilirea condiției cunoașterii limbii române de către candidatul la funcția de guvernator nu poate fi considerată o condiție imprevizibilă, inclusiv de capacitatea guvernatorului de a comunica direct cu autoritățile centrale în limba oficială depinde funcționarea coerentă a statului și eficiența colaborării dintre autoritățile naționale și autoritățile unității teritoriale autonome”.

„Limba de stat constituie o valoare constituțională, un simbol al unității poporului și o parte integrantă a identității constituționale a Republicii Moldova. Această dimensiune constituțională nu încetează să opereze în Găgăuzia. (…) Această condiție se înscrie în regimul juridic general al funcțiilor de demnitate publică și corespunde, în același timp, unei necesități concrete de exercitate efectivă a mandatului și de comunicare interinstituțională”, a adăugat Manole.

***

Menționăm că, pe 15 noiembrie 2026, vor avea loc alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, zi în care vor fi aleși și deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: