Aureliu Ciocoi
Максим Андреев, NewsMaker

Ședință matinală la guvern. Avertizarea lui Ciocoi în legătură cu pericolul tulpinilor Delta și Delta Plus a coronavirusului

Prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi, a îndemnat cetățenii să se vaccineze împotriva COVID-19. Acesta a avertizat că trebuie să fim pregătiți în cazul în care tulpinile Delta și Delta Plus a coronavirusului vor ajunge în Republica Moldova. 

„Vedeți că lucrurile se amplifică în ceea ce privește situația epidemiologică în anumite state. Totuși, tulpina Delta și Delta Plus sunt agresive, vin cu efecte nocive pentru sănătate mult mai pronunțate decât tulpina inițială a COVID-ului. Profit de această ocazie să fac un apel către populație să se vaccineze cât mai rapid posibil și să reușim să acoperim un spectru cât mai larg de cetățeni, pentru că trebuie să fim pregătiți din perspectiva asigurării imunității cetățenilor noștri față de aceste tulpini noi. Orice vaccin este absolut necesar în perspectiva extinderii tulpinilor Delta și Delta Plus, inclusiv în Republica Moldova”, a spus Aureliu Ciocoi la începutul ședinței guvernului din 30 iunie.

„Trebuie să fim pregătiți, trebuie să ne vaccinăm. Doar vaccinurile nu îi vor permite COVID-ului să ne afecteze profund sănătatea. Cu vaccinul făcut, fiecare din noi are șansa, în cazul în care contactează aceste tulpini agresive, să nu cadă în forme grave ale COVID-ului”, a mai spus Ciocoi.

Tulpina indiană a coronavirusului, care a fost denumită Delta, a fost depistată în peste 90 de state. Acest lucru provoacă îngrijorarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din cauza contagiozității ridicate. Declarația a fost făcută de epidemiologul Maria Van Kerkhove, specializată în boli infecțioase emergente și reemergente.

Pe 23 iunie, autoritățile ucrainene au anunțat că tulpina Delta a ajuns și în Ucraina. Pe 24 iunie, în România a fost înregistrat primul deces al unui pacient infectat cu tulpina Delta a coronavirusului. Totuși, autoritățile române au precizat că în acest moment, nu există evidenţe de transmitere comunitară susţinută, în România, a variantei Delta.

Potrivit datelor OMS, varianta Delta a coronavirusului este cu 60% mai activă decât tulpina Alfa (cea descoperită în Marea Britanie). De asemenea, aceasta provoacă simptome mai pronunțate, însă savanții au precizat că este nevoie de un studiu suplimentar pentru a confirma aceste informații.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

profile.ru

Premiul Nobel pentru Pace, râvnit de Trump, ajunge la lidera opoziției din Venezuela

Premiul Nobel pentru Pace din 2025 a fost acordat liderei opoziției din Venezuela, María Corina Machado. Anterior, președintele SUA, Donald Trump, a declarat în repetate rânduri că merită această distincție, deoarece, de la începutul noului său mandat la Casa Albă, a reușit să oprească mai multe războaie, scrie BBC.

În declarația Comitetului Nobel se menționează că Machado a fost recompensată pentru „munca ei neobosită de promovare a drepturilor democratice ale poporului venezuelean și pentru lupta sa menită să asigure o tranziție justă și pașnică de la dictatură la democrație”.

María Corina Machado a fost singura candidată a opoziției la alegerile prezidențiale din Venezuela din 2024, însă autoritățile i-au blocat candidatura. Ea a obținut peste 90% din voturi la alegerile primare ale opoziției, iar în jurul ei s-au unit diverse partide de opoziție, inclusiv unele aflate anterior în conflict între ele.

Totuși, încă înainte de alegerile primare, autoritățile venezuelene au acuzat-o pe Machado de sprijinirea sancțiunilor împotriva Venezuelei și i-au interzis să participe la alegeri timp de 15 ani. Ea a depus un apel, însă Curtea Supremă, controlată de susținătorii lui Maduro, i-a respins plângerea.

De ce Trump nu a primit Premiul pentru Pace

„Ei nu-mi vor da niciodată Premiul Nobel pentru Pace. Îl merit, dar nu mi-l vor da niciodată”, a declarat președintele SUA în februarie 2025. Pe 30 septembrie, vorbind în fața generalilor americani, Trump a revenit la acest subiect, spunând că, dacă premiul va fi acordat altcuiva, „va fi o mare insultă pentru țara noastră”.

Răspunzând la întrebarea de ce Trump nu a primit premiul, un reprezentant al Comitetului Nobel a declarat că organizația „își bazează deciziile doar pe principiile stabilite de Alfred Nobel” și nu pe campanii publice.

Ultima – și, probabil, cea mai importantă realizare a lui Trump a fost acordul de încetare a focului și eliberarea ostaticilor israelieni, semnat miercuri între Israel și mișcarea palestiniană Hamas. Totuși, experții reamintesc că ultima ședință a Comitetului Nobel a avut loc luni, adică înainte ca acest acord să fie anunțat.

După cum scrie Reuters, secretarul Comitetului Nobel, Kristian Berg Harpviken, unul dintre cei cinci membri care iau deciziile în cadrul acestei instituții, a menționat că Premiul pentru Pace nu se acordă pentru realizări obținute de candidați în ultimul moment. „Acest premiu se referă în principal la munca depusă în 2024 și în anii anteriori. El nu se acordă pentru realizările din ultimele săptămâni sau luni”, a declarat Harpviken vineri pentru radiodifuzorul public norvegian NRK.

Unele organizații și experți de prestigiu au remarcat că nu toate acțiunile lui Trump i-ar fi plăcut lui Alfred Nobel, care a lăsat instrucțiuni detaliate despre cine poate candida la Premiul pentru Pace. Potrivit Ninei Greger, directoarea Institutului pentru Cercetări asupra Păcii din Oslo, decizia actualului președinte al SUA de a ieși din Organizația Mondială a Sănătății și din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, precum și războaiele sale tarifare cu întreaga lume, contravin testamentului Nobel.

Câștigătorii anteriori

În trecut, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat pentru patru președinți ai SUA: Barack Obama (în 2009), Jimmy Carter (în 2002), Woodrow Wilson (în 1919) și Theodore Roosevelt (în 1906). Cu excepția lui Carter, toți ceilalți au primit premiul în timp ce își exercitau funcțiile de președinte.

Potrivit Comitetului Nobel, pentru Premiul Nobel pentru Pace din 2025 au fost nominalizați 338 de candidați, dintre care 244 persoane și 94 organizații. Acest număr este semnificativ mai mare decât anul trecut, când au fost 286 de nominalizați. În 2016, pentru Premiul Nobel pentru Pace au fost nominalizați un număr record de candidați: 376.

În 2024, premiul a ajuns la mișcarea Nihon Hidankyo, o organizație japoneză pentru supraviețuitorii bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki din 1945.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: