Facebook/Procuratura Anticorupție

Șefa Procuraturii Anticorupție și directorul CNA, într-o vizită la București: „Fortificăm relațiile cu partenerii externi”

Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, a fost într-o vizită de lucru la București în perioada 10-11 octombrie. Din componența delegației din Moldova a făcut parte și directorul CNA, dar și membri ai societății civile. Potrivit reprezentanților Procuraturii Anticorupție, scopul vizitei delegației moldovenești în România a fost de a face schimb de experiență cu procesele de activitate ale instituțiilor similare din țara vecină.

Delegația din țara noastră s-a întâlnit cu autoritățile de drept și din domeniul justiției din România, inclusiv cu reprezentanți al Ministerului Justiției și al Consiliului Superior al Magistraturii.

Au avut loc și întrevederi cu procurorul General al României, șeful Direcției Naționale Anticorupție, dar și cu directorul general al Agenției Naționale a Bunurilor Infracționale.

Potrivit reprezentanților Procuraturii Anticorupție, scopul vizitei a fost „schimbul de experiență și familiarizarea cu procesele de activitate ale instituțiilor similare din țara vecină”.

S-a discutat despre experienţa procurorilor români privind criteriile de definire a competenţei pentru marea corupție și instrumentele de comunicare publică disponibile procurorilor, având în vedere confidenţialitatea procedurilor şi necesitatea informării opiniei publice despre infracţiunile cu impact major asupra societăţii.

Șefa Procuraturii Anticorupție și directorul CNA a avut o ședință de lucru și cu șefa Biroului FBI la București.

„Continuăm să fortificăm relațiile cu partenerii externi în lupta cu marea corupție care deseori are elemente transnaționale”, a scris, pe Facebook, Dragalin cu referire la vizita delegației moldovenești la București.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: