viza.md

Șeful Centrului de sănătate publică din Comrat cere înăsprirea măsurilor epidemiologice în Găgăuzia

Conducerea Centrului de sănătate publică din Comrat cere înăsprirea măsurilor epidemiologice pe teritoriul autonomiei găgăuze. Intensificarea restricțiilor a fost propusă de şeful instituției, Ivan Hasta, în cadrul ședinței din 26 noiembrie a Comisiei regionale extraordinare pentru sănătate publică, transmite MOLDPRES.

Ivan Hasta a prezentat datele statistice privind rata infectărilor atât în ţară, cât şi în autonomie. Acesta a precizat că în raioanele Comrat şi Ceadâr-Lunga se înregistrează o creştere a numărului de îmbolnăviri de COVID-19.  O stare de lucruri mai bună este doar în raionul Vulcănești, unde se notează o diminuare epidemiologică de 7%.

Potrivit șefului Centrului de sănătate publică din UTA Gagauz-Yeri, controalele efectuate în instituțiile de învățământ, precum şi la agenți economici, deseori arată o atitudine „formală” faţă de triere şi respectare a regulilor sanitare.

„În ultimele 14 zile au fost întocmite şase procese-verbale şi încă două sunt în pregătire. Am identificat un caz concret, când evidența în registrul pentru trierea de dimineață s-a făcut dinainte. Deseori măștile sunt purtate de formă, de aceea vom sancționa mai des”, a spus Ivan Hasta, citat de gagauzinfo.md.

Sursa citată consideră necesară „înăsprirea măsurilor epidemiologice”, precum şi controlul asupra respectării acestora. „Numai astfel vom putea scădea morbiditatea”, conform șefului Centrului de sănătate publică din autonomia găgăuză.

În ultimele 24 de ore, în UTA Gagauz-Yeri au fost  confirmate 49 de cazuri de infecţii cu noul coronavirus. În total, până la ziua de astăzi, în autonomie au fost înregistrate 3233 de cazuri de COVID-19. În perioada pandemiei, virusul a răpus 117 locuitori ai regiunii.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: