err.ee

Seimul a permis demontarea monumentelor sovietice în Letonia

Deputații letoni au adoptat în lectură finală proiectul de lege prin care este suspendată prevederea acordului interguvernamental cu Rusia, cu privire la protejarea monumentelor consacrate soldaților sovietici. 

Noua lege va intra în vigoare după publicare. Astfel, Seimul a renunțat la prevederile juridice care nu permiteau demolarea monumentelor sovietice.

Drept reacție, șeful Comisiei Consiliului Federației Ruse pentru apărarea suveranității Andrei Klimov a cerut sancționarea Letoniei, notează RIA Novosti. Acesta a declarat că Letonia „trebuie pusă la punct” prin sancțiuni dure, de natură economică. Între timp, primul adjunct al președintelui comitetului internațional din cadrul Consiliului federației Vladimir Djabarov a declarat că Moscova este gata să preia monumentul din parcul Victoriei, Riga.

Săptămâna trecută, deputa Kristina Baumane a menționat că monumentul din parcul Victoriei este un simbol al ocupației URSS, iar din 24 februarie, acesta a devenit un simbol al crimelor de război comise pe teritoriul Ucrainei de către Rusia.

Deputatul Krișianis Feldmans a subliniat că problema nu este doar în acest monument și că în Letonia există încă sute de monumente sovietice, care ar trebui demolate. „Pentru asta, parlamentul trebuie să adopte decizii îndrăznețe”, a menționat alesul.

***

Pe 10 mai, oamenii au mers din nou să depună flori la monumentul respectiv, după ce autoritățile locale au adunat florile aduse pe 9 mai, informează Evropeiskaya Pravda. Oamenii au rămas acolo până seara târziu, iar autoritățile au chemat forțele de ordine pentru a închide accesul la monument după ora 22:30.

Miercuri, poliția a închis accesul către monument până la sfârșitul verii curente.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: