Serviciul 112

Serviciul 112, asaltat cu mii de apeluri false de la roboți și inteligență artificială. MAI: „Pun în pericol reacțiile la situații reale”

Mii de apeluri false au fost înregistrate, în ultimele zile, la Serviciul de urgență 112. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, fenomenul reprezintă o formă nouă și sofisticată de abuz, care afectează grav capacitatea serviciilor de urgență de a răspunde prompt situațiilor reale. Autoritățile colaborează cu Poliția pentru a identifica sursa apelurilor și a limita impactul acestora.

Potrivit datelor oficiale, în prima jumătate a anului 2025, Serviciul 112 a recepționat peste 1,2 milioane de apeluri. Numai în ultima săptămână au fost aproape 45.000 de apeluri, dintre care 18.000 nejustificate. În total, în ultimele două luni, au fost preluate circa 133.000 de apeluri non-urgente.

„ Orice apel la 112 este tratat cu maximă seriozitate și analizat conform protocoalelor, fiind esențial pentru intervenția promptă în cazurile reale. Totuși, apelurile false solicită în mod nejustificat resursele serviciilor de urgență și pot influența negativ capacitatea acestora de a reacționa eficient în situații critice”, se arată în comunicatul MAI.

MAI anunță că colaborează cu Poliția pentru a identifica surselor acestor apeluri false. Dacă apelurile provin de pe numere mobile identificabile, autorii pot fi sancționați conform legii. Totuși, în cazul apelurilor generate de AI, identificarea devine mult mai dificilă, precizează sursa.

Ministerul îndeamnă cetățenii să folosească responsabil serviciul 112 și să evite apelurile nejustificate, care pot afecta intervențiile de salvare a vieții sau răspunsul la situații critice.

Amintim că, pe 5 august, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”, declarat între timp neconstituțional. A doua zi, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat într-o conferință de presă că magistrata care a pronunțat sentința a fost supusă, în ultimele luni, unei campanii de presiuni, inclusiv amenințări cu moartea. Potrivit acestuia, în noaptea premergătoare verdictului, Serviciul 112 a recepționat zeci de apeluri false care vizau blocul în care locuiește judecătoarea. Fenomenul a continuat și în ziua condamnării, când apelurile false au avut ca țintă sediul Judecătoriei Buiucani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

theatlantic.com

Statul vrea să crească la 40% numărul deținuților care muncesc până în 2030. Proiect de lege

Statul își propune ca, până la sfârșitul anului 2027, cel puțin o pătrime dintre deținuți să fie încadrați în muncă, iar până în 2030 – cel puțin 40%. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege menit să faciliteze crearea locurilor de muncă pentru persoanele condamnate, în condițiile în care în ultimul deceniu, doar 18% dintre deținuți au fost angajați în activități remunerate, transmite IPN.

Autoritățile atrag atenția că actualul cadru legal nu oferă stimulente companiilor private să investească în spațiile sau utilajele penitenciarelor și limitează închirierea acestora la un an, ceea ce reduce atractivitatea și previzibilitatea pentru investitori.

Elaborarea proiectului este determinată de necesitatea soluționării problemei sistemice ce afectează 85% din populația penitenciară și anume – rata scăzută de antrenare în muncă a persoanelor private de libertate”, se arată în proiect.

Conform datelor din 2025, dintre cei 6 334 de deținuți, doar 3 428 sunt apți de muncă, iar dintre aceștia doar 1 223 (35,6%) lucrează în activități remunerate, reprezentând 19,3% din total. Aproximativ 10% desfășoară muncă gospodărească finanțată de stat, astfel că doar 8% sunt angajați prin contracte cu entități private sau întreprinderi de stat.

Pentru comparație, în vestul Europei, ponderea deținuților angajați în muncă variază între 50% și 80%: Norvegia – 82%, Olanda – 75%, Germania – 50%.

Proiectul stabilește că deținuții vor primi între 20% și 50% din salariul minim pentru munca prestată, în funcție de complexitate, iar în cazul contractelor cu entități private sau de stat, salariul poate depăși 50%, dacă părțile convin.

Proiectul de lege urmează să fie examinat miercuri, 8 aprilie, de Guvern, iar ulterior dezbătut în Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: