Poliția de Frontieră

Și-a „cumpărat” permis de conducere bulgăresc cu €1500 și a pornit spre Franța

Poliția de Frontieră a depistat, la punctul de trecere a frontierei Cahul, un permis de conducere bulgăresc falsificat. Luat la întrebări, bărbatul a recunoscut că a achitat 1500 de euro pentru perfectare. Documentul contrafăcut a fost depistat în cadrul controlului suplimentar asupra unui pasager al rutei Moldova – Franța.

Incidentul a fost înregistrat pe 15 decembrie la punctul de trecere a frontierei Cahul. Pe direcția ieșire din țară a fost supus verificărilor un microbuz de rută internațională. După verificarea actelor de călătorie, conform analizei de risc, unii pasageri au fost supuși controlului de nivelul II, ceea ce presupune verificări adiționale.

Ca urmare, în portofelul unui pasager, identificat ca locuitor al raionului Leova, în vârstă de 28 de ani, polițiștii de frontieră au depistat un permis de conducere bulgăresc. Documentul era emis cu datele de identitate ale posesorului. În cadrul verificării acestuia cu tehnica specială, polițiștii de frontieră au constatat prezența indicilor de falsificare.

La audieri, tânărul a spus că permisul de conducere l-ar fi perfectat încă în anul 2014, apelând la un intermediar. Pentru servicii, ar fi achitat 1500 de euro. Mai mult, intermediarul i-ar fi dat asigurări că permisul a fost emis legal de către autoritățile competente din Bulgaria.

În continuare, documentul a fost transmis spre expertiză, iar polițiștii de frontieră din Direcția regională Sud cercetează cazul sub aspectul săvârșirii infracțiunii privind deținerea și folosirea actelor oficiale false.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

president.gospmr.org

Promo-LEX cere sancțiuni individuale pentru liderii nerecunoscuți de la Tiraspol: lui Krasnoselski – interdicție de intrare în Moldova și blocarea fondurilor

Asociația Promo-LEX solicită Guvernului să aplice sancțiuni individuale persoanelor din structurile de la Tiraspol responsabile de tortură, detenții arbitrare și încălcări ale drepturilor omului. Organizația consideră că prima persoană inclusă pe lista sancțiunilor ar trebui să fie liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski.

Într-o opinie juridică transmisă autorităților pe 11 noiembrie, Promo-LEX cere prim-ministrului să convoace, în termen de 30 de zile, Consiliul interinstituțional de supervizare, pentru a pune în aplicare măsurile restrictive prevăzute de legislație.

Organizația a propus ca lui Krasnoselski să îi fie aplicate interdicția de intrare și de ședere în Republica Moldova, precum și blocarea fondurilor. Totodată, Promo-LEX cere Guvernului să renunțe la măsura anunțată pe 5 noiembrie, privind interdicția de a părăsi țara timp de cinci ani.

Potrivit asociației, legislația Republicii Moldova nu prevede o asemenea măsură în cazul lui Krasnoselski. Legea privind regimul străinilor stabilește că interdicția de a părăsi țara poate fi aplicată doar în anumite situații, în baza unui act emis de procuror sau de judecător. Promo-LEX a mai precizat că autoritățile nu au anunțat existența unei cauze penale pe numele liderului de la Tiraspol.

În schimb, Legea nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale permite Republicii Moldova să sancționeze, din proprie inițiativă, persoanele responsabile de tortură, detenții arbitrare și încălcări sistematice ale libertății de exprimare. Prevederile respective sunt în vigoare din 21 decembrie 2023.

Promo-LEX susține că, deși mecanismul există, autoritățile nu l-au folosit până acum din proprie inițiativă pentru a sancționa persoane responsabile de încălcări ale drepturilor omului pe teritoriul Republicii Moldova.

Ce acuzații i se aduc lui Krasnoselski

Promo-LEX a amintit că, înt perioada 2004-2026, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) s-a pronunțat în 65 de cauze care au vizat reclamanți din regiunea transnistreană. În 26 dintre acestea a fost constatată încălcarea dreptului la libertate, iar în alte 21 – încălcarea interdicției torturii și a tratamentelor inumane.

Vadim Krasnoselski apare în documentele referitoare la cauza Mozer, în calitate de fost „ministru de interne” al regiunii, fiind asociat cu refuzul transferării unui deținut bolnav la un spital civil.

De asemenea, în 2022, Krasnoselski a semnat modificări la „codul penal” al regiunii, prin care sesizarea instanțelor constituționale sau internaționale poate fi pedepsită cu închisoare de la cinci la opt ani. În 2023, acesta ar fi refuzat grațierea lui Victor Pleșcanov, condamnat după ce a criticat regimul de la Tiraspol și a arborat drapelul Ucrainei.

Organizația a mai atras atenția că, la 1 ianuarie 2026, în locurile de detenție controlate de structurile neconstituționale de la Tiraspol se aflau 1 325 de persoane. Totodată, între 2016 și 2022, în închisorile din regiune au murit 66 de persoane.

Ce solicită Promo-Lex

Asociația a propus ca sancțiunile să fie aplicate individual, în baza unor dosare care să conțină faptele și dovezile privind responsabilitatea fiecărei persoane. Măsurile nu ar viza categorii întregi de funcționari și nici populația regiunii transnistrene.

Promo-LEX a mai propus ca persoanele sancționate să poată prezenta explicații și să conteste deciziile în instanță. De asemenea, Consiliul interinstituțional de supervizare ar urma să reexamineze fiecare caz cel puțin o dată pe an.

În opinia juridică transmisă autorităților, organizația a inclus și o listă ilustrativă de 17 persoane care ar întruni criteriile pentru aplicarea sancțiunilor. Promo-LEX a subliniat însă că fiecare dosar trebuie verificat individual înainte de luarea unei decizii.

Printre solicitările adresate autorităților se numără elaborarea, în termen de 60 de zile, a unui proiect de modificare a Legii nr. 25/2016, examinarea posibilității pornirii unor urmăriri penale pentru faptele documentate și prezentarea publică a mecanismului de sancționare în limbile română și rusă.

Totodată, Promo-LEX cere Ministerului Afacerilor Externe să transmită Uniunii Europene dosarele persoanelor responsabile de încălcări ale drepturilor omului, pentru a solicita includerea acestora pe listele de sancțiuni europene.

Solicitările organizației vin după ce, pe 4 noiembrie, președintele rus Vladimir Putin i-a înmânat lui Vadim Krasnoselski Ordinul de Onoare al Federației Ruse, la Kremlin. Pe 5 noiembrie, Biroul politici de reintegrare a anunțat că liderului de la Tiraspol i se vor aplica măsuri restrictive, inclusiv interdicția de a părăsi Republica Moldova timp de cinci ani.

În aceeași zi, premierul Vasile Tofan a declarat că liderul de facto poate reveni la Tiraspol, însă nu va putea folosi Aeroportul Chișinău timp de cinci ani. Șeful Guvernului a evitat să precizeze temeiul juridic al măsurii, menționând că nu va intra într-o discuție „tehnico-juridică”, întrucât relația cu regiunea transnistreană este una politică. Oficialul a precizat, tot atunci, că autoritățile dispun de instrumentele necesare pentru a aplica interdicția.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: