„Și-a depășit atribuțiile”. Un deputat socialist lansează acuzații grave la adresa Curții Constituționale

Deputatul PSRM, Vasile Bolea acuză Curtea Constituțională (CCM) că și-ar fi depășit atribuțiile și a încălcat mai multe legi. Declarația a fost făcută în cadrul ședinței din 7 mai, în cadrul căreia este examinată constituționalitatea Acordului de împrumut în mărime de 200 mln de euro din partea guvernului Rusiei.

Vasile Bolea susține că CCM a modificat din proprie inițiativă sesizarea depusă de deputatul din grupul Pro Moldova, Serghei Sîrbu.

„La momentul examinării sesizării, Curtea cunoștea că sesizarea a fost tardivă și se referea la niște acte care și-au produs efectul pentru procedura de examinare a sesizărilor Curții. Contrar acestui fapt, Curtea a recurs la examinarea sesizării, modificând solicitarea autorului sesizării, fără solicitarea părții și a altor subiecți, care după procedură, nu puteau să fie prezenți la examinarea sesizărilor în fața Curții, deoarece în acel moment se aflau în parlament”, a argumentat Vasile Bolea.

Astfel, potrivit socialistului, sesizarea depusă de deputatul Serghei Sîrbu a fost examinată după adoptarea legii nr. 57 pentru ratificarea acordului, când hotărîrile guvernului, solicitate de a fi suspendate, fuseseră deja adoptate și și-au produs efectul. Prin urmare, contrar cerințelor din sesizarea deputatului Sîrbu de a suspenda ambele hotărîri de guvern, Curtea ar fi examinat necesitatea suspendării Legii nr.57.

„Fără a motiva clar, CCM și-a depășit atribuțiile și nu a suspendat hotărârile de guvern, cum s-a solicitat în sesizarea nr. 56, dar a suspendat Legea nr 57, care fusese adoptată de parlament”, a spus Bolea.

Deputatul PSRM susține că CCM a încălcat Legea cu privire la CCM și Legea din Codul Jurisdicției Constituționale – a suspendat nu numai acțiunea, dar și procedura de intrare în vigoare a Legii nr. 57.

De asemenea, Vasile Bolea a spus că sesizările depuse de deputații din opoziție conțin mai multe inexactități și argumente politice.

„Nu sunt motivate din punctul nostru de vede în dreptul constituțional, dar nici nu sunt argumente de fond care să demonstreze neconstituționalitatea actelor normative respective și a prevederilor contestate din acord, constituționalitatea cărora se dezbate astăzi. Parlamentul consideră sesizările respective neîntemeiate și motivate politic”, a spus socialistul.

Președinta CCM, Domnica Manole, l-a întrerupt pe deputatul Vasile Bolea:

„Aș dori din partea dvs să aud contraargumente împotriva argumentelor de neconstituționalitate invocate de autorii sesizărilor”, a spus Manole.

La rîndul său, Bolea a argumentat că va expune argumentele în continuare.

Amintim că, în aceste momente, se desfășoară ședința Curții Constituționale, în cadrul căreia este examinată constituționalitatea acordului care prevede acordarea creditului rusesc în valoare de 200 de milioane de euro. Anterior, Curtea Constituțională a suspendat acordul, până la examinarea cauzei în fond, după sesizarea depusă de deputatul din grupul parlamentar Pro Moldova, Sergiu Sîrbu.

Mai multe prevederi ale respectivei legi au fost contestate și de deputații din Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: