лэп, электричество, электросеть
Максим Андреев, NewsMaker

Situația energetică pe 6 ianuarie pe cele două maluri ale Nistrului. Noi deconectări, inclusiv la Copanca și Varnița

În perioada 5-6 ianuarie 2025, consumul de energie electrică pe malul drept al Nistrului a fost complet acoperit, fără a fi necesară activarea contractelor de avarie. Sursele de energie utilizate pentru a asigura consumul au fost variate, incluzând SA „Termoelectrica” (32,35%), SA „CET-Nord” (5,12%), Întreprinderea de Stat „NHE Costești” (1,21%), energie regenerabilă (11,83%), iar soldul de import din România a constituit 49,49%.

Capacitatea disponibilă pentru importul de energie din România prin rețeaua ENTSO-E a fost suficientă pentru a acoperi cererea prognozată, iar alocarea suplimentară de 364 MW a contribuit la consolidarea securității energetice în regiune, se menționează în comunicatul Guvernului.

Pe malul stâng al Nistrului, MGRES (centrala de la Cuciurgan) și-a ajustat producția utilizând combustibil alternativ (cărbune), având rezerve estimate pentru 30-50 de zile. Cu toate acestea, din cauza consumului ridicat de energie, în regiune continuă întreruperile programate de energie electrică. Printre localitățile afectate se numără Copanca și Varnița, unde întreruperile sunt stabilite în intervalele orare 17:00-20:00 și 20:00-23:00.

În ceea ce privește rețelele de transport de gaze naturale gestionate de SRL „Vestmoldtransgaz”, presiunile se mențin în limitele parametri funcționali, variind între 33,0 kg/cm² și 54,8 kg/cm², iar rezervele de gaze naturale sunt suficiente pentru a acoperi necesitățile.

Autoritățile îndeamnă cetățenii să folosească rațional energia electrică, în special în orele de vârf, pentru a sprijini gestionarea optimă a resurselor. De asemenea, persoanele afectate de întreruperile de curent sunt încurajate să contacteze furnizorii locali pentru soluționarea rapidă a eventualelor probleme.

***

Pe 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazului rusesc prin sistemul său de transport de gaze. S-a întâmplat odată cu expirarea contractului de tranzit, care nu a fost prelungit din cauza invaziei Federației Ruse.

Concernul rusesc Gazprom livra gaze naturale prin Ucraina inclusiv către Moldovagaz, iar toate volumele erau direcționate în regiunea transnistreană. Chișinăul a purtat discuții cu conducerea companiei despre continuarea furnizării gazului pe ruta transbalcanică, însă aceasta a refuzat. Într-un final, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a oprit livrările destinate regiunii transnistrene din 1 ianuarie, invocând neachitarea unei pretinse datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

Din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

Cu privire la malul stâng al Nistrului, menționăm că începând cu 3 ianuarie au loc întreruperi de energie electrică. Acestea au loc în contextul în care locutorii din stânga Nistrului consumă mai mult curent electric decât produce sistemul energetic. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că astfel se pot evita avariile și deconectările îndelungate. Între timp durata deconectărilor a fost extinsă, a declarat Krasnoselski, pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic local. Detalii AICI.

Intervalele deconectărilor sunt în creștere, de la câte o oră pe 3 ianuarie, trei ore pe 4 ianuarie, până la întreruperi a câte patru ore, planificate pentru ziua de 5 ianuarie. Detalii AICI.

Pe 5 ianuarie, Krasnoselski a spus că, din cauza creșterii consumului de energie electrică, pot avea loc deconectări suplimentare în regiune, ceea ce conduce la inexactități în graficele de întreruperi publicate. Detalii AICI.

În regiunea transnistreană, din cauza întreruperii de energie electrică, în unele zone ar putea fi oprită și apa rece. Presa locală a scris, pe 5 ianuarie, că pot rămâne fără apă etajele superioare ale blocurilor de locuit. Conform presei, pe 4 ianuarie, au rămas deja fără apă unele cartiere din Tiraspol. Anterior s-a anunțat că 1 500 de blocuri de locuit din regiune nu au încălzire și apă caldă iar 72 000 de gospodării nu au gaz. Detalii AICI.

Amintim că, pe 2 ianuarie, Moldovagaz și Energocom au anunțat că sunt dispuse să ofere asistență, inclusiv suport tehnic și comercial, companiei Tiraspoltransgaz în organizarea achiziției de gaze naturale pe orice platformă europeană de gaze. Se preciza că achiziția poate avea loc „pe baza condițiilor de piață”. Detalii AICI. Compania „Tiraspoltransgaz” a refuzat propunerea Moldovagaz și Energocom. Tiraspolul a declarat că se așteaptă ca Gazprom-ul rus să reia livrările de gaze. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ecologiștii, nemulțumiți că împădurirea se face cu salcâmi. Ministrul Mediului: „Trebuie să ținem cont de realități”

Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere.

Semnatarii petiției subliniază că, deși salcâmul crește rapid, este valoros pentru lemne de foc și apreciat în apicultură, utilizarea sa masivă în cadrul programului nu este justificată. Specia reduce biodiversitatea, afectează culturile locale și consumă cantități mari de apă, punând în pericol regimul hidrologic al terenurilor, explică Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Ecopresa. Ea subliniază că plantarea copacilor trebuie să fie un proces planificat și științific: pe terenurile degradate se poate planta temporar salcâm, care ulterior să fie înlocuit cu specii autohtone precum frasinul sau stejarul.

„Prin această petiție vrem să evidențiem că cea mai mare parte a puieților plantați sunt salcâmi. Aceasta nu este o specie autohtonă, ci una adusă în Republica Moldova și invazivă. Petiția include link-uri cu dovezi și cercetări care confirmă acest lucru. Specialiștii consideră că salcâmul poate fi plantat ocazional, pentru anumite beneficii, însă plantarea exagerată de acum depășește limitele recomandate”, avertizează Cătălina Molodoi.

Ea a adăugat că Programul Național de Împădurire este unul deosebit de important și chiar istoric pentru Republica Moldova, motiv pentru care autoritățile trebuie să acorde maximă atenție pentru a nu-l compromite.

„Problema este că, în cadrul programului, se plantează prea mult salcâm. Înțelegem că în pepinierele „Moldsilva” materialul săditor este în mare parte salcâm, dar a trecut suficient timp de la începutul programului pentru a include și alte specii. Ne pare rău că această specie invazivă se răspândește atât de mult în țară. Programul este istoric și trebuie susținut, dar nu cu orice preț”, a mai spus ea.

Ministrul Mediului: Salcâmul va reprezenta doar 15–20% din Programul de împădurire

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032, prin care se vor împăduri 145 de mii de hectare, prevede ca salcâmul să reprezinte doar 15–20% din suprafața totală plantată, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a precizat că autoritățile sunt deschise la dezbateri publice și la sugestii din partea tuturor actorilor interesați, pentru a îmbunătăți programul.

„Mă bucur să văd că Programul de împădurire este tot mai discutat în spațiul public. Am văzut solicitarea ONG-urilor de mediu și suntem deschiși să avem o dezbatere publică pe acest subiect, în care toți actorii interesați să prezinte soluții pentru a îmbunătăți Programul de împădurire”, a menționat Hajder.

Oficialul a explicat că, odată cu construirea noilor pepiniere, va fi posibilă producerea unui sortiment mai larg de puieți autohtoni, inclusiv cu rădăcină protejată, ceea ce va permite creșterea proporției speciilor native în plantații.

„Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.

Gheorghe Hajder a arătat că alegerea speciilor ține cont și de condițiile climatice și că plantațiile de salcâm nu înlocuiesc pădurile autohtone existente.

„De exemplu, în sudul țării, unde clima este mai aridă, unele specii autohtone, cum este stejarul, nu pot avea o dezvoltare corespunzătoare. Intervențiile cu salcâm se realizează exclusiv pe suprafețe degradate, unde nu există vegetație forestieră, iar condițiile climatice nu sunt favorabile altor specii”, a mai spus oficialul.

Potrivit datelor „Moldsilva”, salcâmul reprezintă peste 36% din fondul forestier al țării, iar suprafața ocupată continuă să crească, în loc să fie redusă. Organizațiile de mediu avertizează că plantarea rapidă a suprafețelor cu salcâm, datorită ratei sale de prindere ridicate, sacrifică calitatea ecologică a viitoarelor păduri și va genera costuri suplimentare pentru reconversia acestora.

Petiția propune autorităților limitarea plantării salcâmului doar pe solurile sever degradate, asigurarea ca cel puțin 70% din noile plantații să fie formate din specii autohtone, publicarea datelor despre speciile invazive și crearea unui mecanism extern de verificare a calității plantărilor. Semnatarii avertizează că, dacă nu se corectează direcția actuală a programului, ecosistemele vor fi degradate, banii publici risipiți, iar refacerea pădurilor native întârziată, afectând grav reputația Programului Național de Împădurire.

În prezent petiția a fost semnată de peste 40 de asociații de mediu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: