Škoda a vândut peste 1.000.000 de automobile în 2025. Rezultate solide și în Republica Moldova

Škoda Auto a încheiat anul 2025 cu un rezultat comercial remarcabil, livrând 1.043.900 de automobile la nivel global, în creștere cu 12,7% față de anul precedent. Performanța confirmă stabilitatea și atractivitatea mărcii pe piețele europene, dar și relevanța sa pe piețele locale, inclusiv în Republica Moldova.

Europa – o piață-cheie pentru Škoda

În Europa (UE 27 + 4), Škoda a livrat 836.200 de automobile, devenind al treilea cel mai vândut brand auto din regiune. Creșterea de aproape 10% a fost susținută în principal de cererea constantă pentru modelele echipate cu motoare cu ardere internă (ICE), apreciate pentru eficiență, costuri optimizate de exploatare și fiabilitate pe termen lung.

Octavia rămâne pilonul global al mărcii 

La nivel mondial, Škoda Octavia continuă să fie cel mai vândut model al mărcii, cu 190.300 de unități livrate în 2025. Modelul a depășit recent pragul simbolic de 1.000.000 de unități vândute pentru actuala generație, confirmând statutul său de referință în segmentul său.

Poziție solidă pe piața din Republica Moldova 

În Republica Moldova, Škoda își consolidează statutul de marcă de top, menținându-se pe locul 2 în clasamentul mărcilor de automobile noi vândute în 2025, cu peste 1.300 de automobile livrate clienților locali. Rezultatul confirmă încrederea consumatorilor moldoveni în calitatea produselor Škoda, dar și relevanța gamei sale pentru condițiile de utilizare din țară.

Top 3 cele mai vândute modele Škoda în Moldova în 2025:

  • Kodiaq – 474 automobile (+18% față de 2024)
  • Superb – 214 automobile (-9% față de 2024)
  • Karoq – 204 automobile (+39% față de 2024)

Aceste modele s-au remarcat prin spațiu generos, confort, siguranță, dar mai ales prin eficiența motoarelor pe benzină și diesel, care oferă un echilibru optim între performanță și consum redus.

Eficiență, fiabilitate și tehnologie dovedită

Succesul Škoda, atât la nivel european, cât și în Republica Moldova, se bazează pe fiabilitatea generală a mărcii, pe motoare eficiente și durabile, precum și pe o gamă variată de modele ICE, adaptate nevoilor reale ale clienților. Aceste atuuri fac din Škoda o alegere practică și inteligentă pentru utilizarea zilnică, dar și pentru drumurile lungi.

Electrificare – parte dintr-un portofoliu echilibrat

În paralel, Škoda continuă dezvoltarea segmentului de modele electrificate. Automobilele electrice și plug-in hybrid au reprezentat aproximativ un sfert din livrările mărcii în Europa, contribuind la diversificarea ofertei, fără a diminua rolul central al modelelor cu motoare cu ardere internă, care rămân baza vânzărilor pe piețe precum Republica Moldova. 

Vezi masinile din stoc.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ucraina va livra gaze naturale în Moldova? Tofan merge la Kiev, la sfârșitul săptămânii

Premierul Vasile Tofan urmează să efectueze o vizită în Ucraina la sfârșitul acestei săptămâni. Oficialul a declarat, la ședința Guvernului din 21 octombrie, că Republica Moldova și Ucraina poartă discuții „foarte intense în ce ține de o posibilă cooperare pe piața gazelor”.

„Avem vizita planificată pentru Ucraina. Vom pleca acolo la sfârșitul săptămânii. (…) Un partener foarte important pentru noi. Multe subiecte comune: energie, apă, comerț, securitate. (…) Inclusiv subiectul care preocupă majoritatea moldovenilor în zilele acestea ține de gaz. Avem discuții foarte intense în ce ține de o posibilă cooperare pe piața gazelor. Știți că Ucraina este un producător de gaz, au un excedent de gaz și suntem în discuții foarte intense cu partea ucraineană pentru a identifica soluții în interesele ambelor țări”, a declarat Tofan în debutul ședinței Guvernului.

Totodată, premierul a spus că „nu ne oprim doar la asta”. „Continuăm să căutăm surse alternative și contracte cât mai avantajoase, negociem, discutăm, explorăm posibilități, inclusiv în țări aflate la mare distanță de Moldova, cu țări cu care Republica Moldova are relații de bună înțelegere, pe care le respectăm și care respectăm poporul nostru. Asta e important. Deci, sunt țări cu care nu vom face tranzacții – o cunoașteți foarte bine care este această țară. Cu Azerbaidjanul, Qatarul, Turkmenistanul, am menționat și anterior, sunt țări cu care ne dorim relații bilaterale solide, bazate pe respect reciproc și beneficii pentru cetățenii noștri”, a menționat oficialul.

Potrivit lui Tofan, astăzi, prețul la bursă a fost de 86 de euro pe megawatt-oră, în timp ce la începutul anului, în ianuarie, era de 26 de euro. „Mai mult decât s-a triplat. Noi nu putem controla prețul gazului. (…) Dar putem controla asigurarea unor contracte mai avantajoase pe termen mediu și, potențial, mai lung. În același timp, trebuie să înțelegem că nimeni nu ne așteaptă cu gaz ieftin. (…) Trebuie să muncim, să negociem, să construim relații de încredere și să convertim aceste relații în condiții mai avantajoase pentru Moldova”, a conchis oficialul.

***

Despre faptul că va efectua o vizită la Kiev, premierul a anunțat pe 10 octombrie, însă nu a comunicat o perioadă exactă în acest sens. El menționa că i se pare o idee „sănătoasă ca să căutăm gaz în Ucraina”. Totodată, declara că Ucraina are excedente de gaz și că, până de curând, exista un moratoriu la exportul gazului, însă, în urmă cu câteva zile, a fost o inițiativă de ridicare a acestuia. Însă, adăuga Tofan, Ucraina va vinde gazul la prețul pieței sau aproape de acesta, dar, potrivit oficialului, „oricum va fi mai ieftin, pentru că la gazul ucrainean vom pierde mai puțin pentru transportare”. Detalii AICI.

bani.md

Tofan recunoaște – licitația pentru Hotelul Zarea „a eșuat”: trei lecții învățate „din greșeli”

Licitația pentru privatizarea Hotelului „Zarea” a eșuat, recunoaște premierul Vasile Tofan. Șeful Executivului susține că autoritățile trebuie să învețe din această experiență și să își revizuiască condițiile pentru potențialii cumpărători. Tofan a enumerat, în debutul ședinței Guvernului, „trei lecții învățate” din „greșeli”. Între acestea – pragul prea mare de participare.

„Acest exercițiu a eșuat – vreau să recunosc. Și cred că trebuie să învățăm din greșeli. Prima lecție este că pragul de intrare este mult prea mare. Prețul de pornire pentru „Zarea” era de 106 milioane de lei. Conform legii actuale, pragul de intrare este un depozit de 10% din suma licitației de începere. Deci, cineva chiar dacă vrea să se înscrie la licitație, trebuie să pună pe cont, nu ca garanție bancară, dar ca bani reali, 11 milioane de lei. Este foarte mult. Chiar și companiile mari nu au acești bani ca să-i scoată și să pună 11 milioane de lei în cont doar ca să participe”, a declarat premierul Vasile Tofan.

Premierul a propus și prelungirea termenului de achitare de la 20 la cel puțin 60 de zile, inclusiv pentru a le permite cumpărătorilor să obțină finanțare bancară.

O altă problemă semnalată în discuțiile cu dezvoltatorii și operatorii hotelieri este incertitudinea privind avizele necesare reconstrucției. Tofan a menționat că Hotelul „Zarea” se află lângă Casa-muzeu „A.S. Pușkin”, iar potențialii investitori se tem că ar putea cumpăra imobilul fără să poată începe lucrările ani la rând.

„De asta, o lecție este că când punem un bun la privatizare, trebuie să venim cu un pachet indicativ. (…) Nu trebuie să avem iluzia că cineva o să dea sute de milioane de lei ca după asta să stea pe acest activ total blocat. Sunt lecții importante. Ne asumăm învățămintele din această încercare de privatizare după 20 de ani, încă o dată eșuată. Dar nu ne dăm bătuți. Cred că trebuie să mergem înainte și să aplicăm aceste lecții pentru alte privatizări”, a mai declarat Vasile Tofan.

Amintim, Agenția Proprietății Publice a anunțat, pe 20 octombrie, că va relansa procedurile de expunere la privatizare a Hotelului „Zarea”, după ce nu a fost depusă nicio cerere de participare la licitație. În aceeași situație se află întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, întreprinderea editorial-poligrafică „Știința” și editura didactică de stat „Lumina”.

Potrivit APP, la pregătirea noilor licitații vor fi luate în considerare aspectele de interes pentru potențialii investitori, identificate în discuțiile anterioare.

***

Hotelul „Zarea” se află pe un teren de 31 de ari, în centrul istoric al capitalei. Clădirea are 12 etaje și o suprafață de peste 6.000 de metri pătrați. Hotelul se află în apropierea Academiei de Studii Economice, a Parcului Catedralei și a Băncii Naționale.

Agenția Proprietății Publice a scos Hotelul „Zarea” la privatizare pe 19 iulie, la un preț inițial de 106 milioane de lei. Termenul pentru depunerea ofertelor fusese stabilit inițial pentru 19 august.

Ulterior, la solicitarea premierului, perioada concursului a fost prelungită cu aproximativ două luni – 20 octombrie. Vasile Tofan a declaratatunci că privatizarea unui activ de o asemenea importanță nu ar trebui să se desfășoare în plin sezon estival, când concediile ar putea limita participarea potențialilor investitori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
realitatea.md

Moldova și-a retras polițiștii de frontieră și vameșii din patru puncte din Ucraina. Ce negociază Chișinăul cu Kievul

Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că Moldova și-a retras angajații din patru puncte de control comune care se aflau pe teritoriul Ucrainei. Totodată, a menționat că autoritățile sunt în discuții pentru ca și reprezentanții Serviciului de Grăniceri din Ucraina să treacă pe teritoriul R. Moldova, adăugând că „asta ar fi minimul de măsuri necesare pentru a reduce din riscurile asociate războiului din Ucraina”. Întrebată la ce etapă se află discuțiile privind punctele comune de control pe teritoriul R. Moldova și câte vor fi, ministra a spus că, la moment, este vorba despre două puncte de trecere a frontierei, însă „pe termen mediu, vor fi analizate și alte puncte”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 20 octombrie a emisiunii „Pe Față” de la Moldova 1.

În timpul emisiunii, ministra a spus că „o măsură care a fost dispusă ține de retragerea angajaților Poliției de Frontieră și ai Serviciului Vamal din punctele de control comun care se aflau pe teritoriul Ucrainei”. „La moment, această acțiune a fost realizată în patru puncte de trecere a frontierei și suntem în discuții, inclusiv cu partea ucraineană, pentru ca și reprezentanții Serviciului de Grăniceri din Ucraina să treacă pe teritoriul Republicii Moldova, astfel încât controlul comun să fie realizat exact în aceeași manieră. Asta ar fi minimul de măsuri necesare pentru a reduce din riscurile asociate războiului din Ucraina și atacurilor care se produc în imediata vecinătate a frontierei de stat a Republicii Moldova”, a comunicat Misail-Nichitin.

Potrivit ministrei, în prezent, controlul în aceste puncte de frontieră are loc pe teritoriul Republicii Moldova de către reprezentanții țării noastre și pe teritoriul Ucrainei – de către reprezentanții statului vecin, însă „cu mici excepții”. „Cu mici excepții la Criva–Mămăliga, pentru că și reprezentanții Serviciului de Grăniceri se află pe teritoriul Republicii Moldova, la ieșire, dar urmează inclusiv să fie asigurat și controlul la intrarea în țară”, a precizat oficiala.

Întrebată dacă urmează să fie instituite puncte comune de control pe teritoriul Republicii Moldova, câte vor fi și la ce etapă se află discuțiile, ministra a răspuns: „La moment, este vorba despre două puncte de trecere a frontierei. Cel puțin acestea sunt aranjamentele agreate, inclusiv cu partea ucraineană. Bineînțeles, pe viitor, pe dimensiunea de termen mediu, vor fi analizate și alte puncte, în dependență de gradul de risc al incidentelor”.

***

Precizăm că, în ultimele luni, armata rusă a lansat mai multe atacuri cu drone asupra unor obiective din Ucraina situate în apropierea frontierei cu Republica Moldova. În august și septembrie, autoritățile au raportat atacuri asupra unor puncte de trecere ucrainene aflate în vecinătatea graniței moldovenești, inclusiv la Tabachi, Vynohradivka și Starokozace, ceea ce a dus la suspendarea temporară a activității unor puncte de trecere și la evacuarea persoanelor aflate în zonă.

Pe 11 septembrie, Serviciul Vamal al Republicii Moldova declara că în posturile vamale de frontieră Giurgiulești–Reni, Briceni–Rossoșani și Criva–Mămăliga era instituit control comun moldo-ucrainean, iar personalul Serviciului Vamal și al Poliției de Frontieră din Republica Moldova își desfășura activitatea de control pe teritoriul Ucrainei. Instituția anunța că, în contextul evoluției situației de securitate din proximitatea frontierei moldo-ucrainene, începând cu 12 septembrie, pentru o perioadă de 90 de zile, modul de organizare a activității de control în cele trei posturi va fi ajustat temporar. „Astfel, din considerente de securitate, personalul autorităților de control ale Republicii Moldova va reveni pe teritoriul național și își va desfășura activitatea în infrastructura existentă din Republica Moldova”, menționa Serviciul Vamal. 

Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, declara pe 7 octombrie că autoritățile moldovenești discută retragerea angajaților Republicii Moldova din punctele de trecere a frontierei pe teritoriul moldovean. „Din două puncte de trecere, au fost retrași deja (Criva și Palanca), dar îi vom retrage și pe ceilalți de la punctele comune aflate pe teritoriul Ucrainei. Acesta vor activa pe teritoriul Republicii Moldova”, declara ministra.

Pe 20 octombrie, Poliția de Frontieră a declarat că, pentru Europa Liberă, că autoritățile de la Chișinău examinează o propunere a Kievului de a organiza controale comune la anumite puncte de trecere a frontierei, pe teritoriul moldovean, în contextul riscurilor de securitate generate de atacurile rusești asupra infrastructurii de frontieră a Ucrainei. Detalii AICI.

Andrei Mardari / NewsMaker

Ce înseamnă pregătirea pentru „72 de ore de criză”? StratCom explică cum a fost „denaturată” campania Guvernului cu zvonuri pe rețele

Campania de pregătire pentru primele 72 de ore ale unei crize nu prevede deconectări ale apei, electricității, gazelor sau comunicațiilor, a precizat Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) pe 21 octombrie. Explicațiile vin în contextul în care programul „Moldova Pregătită” a fost asociat pe rețelele sociale cu presupuse întreruperi planificate ale serviciilor și pregătiri de război. Potrivit StratCom, mesajele au fost distribuite pe Telegram și Facebook și amplificate inclusiv de persoane cu profil public, fără dovezi că un asemenea plan ar exista.

Potrivit CNMC, prima campanie națională din cadrul programului va fi lansată în noiembrie 2026 și va include recomandări practice, activități de informare, instruiri și exerciții.

Centrul precizează că reperul de 72 de ore nu înseamnă că autoritățile vor interveni abia după trei zile. Instituțiile și serviciile de intervenție acționează din primele momente ale unei crize, iar pregătirea gospodăriilor completează măsurile luate de stat.

„Lansarea programului nu anunță producerea unei crize și nici instituirea unei stări de alertă sau de urgență. Ne pregătim din timp pentru a ști cum să acționăm în diferite situații neprevăzute. Pregătirea nu presupune cheltuieli mari sau cumpărături urgente. Fiecare familie poate începe cu ceea ce are deja acasă și poate completa treptat lucrurile de care ar putea avea nevoie”, precizează CNMC.

Cum au apărut zvonurile

Analiza StratCom Moldova vizează postările publice din perioada 9–19 octombrie, după anunțarea programului. Potrivit autorilor, recomandările au fost denaturate prin mesaje potrivit cărora statul ar lăsa cetățenii să se descurce singuri, iar pregătirea civilă ar indica apropierea unui război.

Primele astfel de afirmații au apărut chiar în seara de 9 octombrie. În următoarele două zile, un text distribuit pe Telegram a asociat campania cu armata, producția de drone și presupusa renunțare la neutralitate.

La aproximativ nouă minute după prima postare, o reformulare a apărut pe un alt canal. Au urmat reproduceri cu titluri mai categorice, fără dovezi suplimentare, arată analiza.

Din 12 octombrie, materiale video în română și rusă au combinat cifre despre cheltuielile pentru apărare, informații despre adăposturi și opinii privind riscul de război. Potrivit StratCom, repetarea acelorași mesaje pe mai multe platforme putea crea impresia unei confirmări din surse diferite.

„Abundența informației, asigurată prin repetiție, putea crea impresia unei confirmări – apare în mai multe locuri, deci e adevărat”, se arată în analiză.

Pe 17 octombrie, pe Telegram și Facebook a circulat afirmația despre presupuse „72 de ore de testare și simulare” fără servicii. Mesajul a fost amplificat inclusiv de persoane cu profil public, deși nu au fost prezentate dovezi privind existența unui asemenea plan. Ulterior, unele precizări au respins zvonul, iar altele au păstrat sugestia că deconectările ar putea avea loc.

„Ce trebuie să știți pentru a deveni mai rezistenți din punct de vedere informațional? Mai multe canale care repetă aceeași afirmație nu reprezintă o confirmare a acesteia. Înainte de a reacționa sau de a distribui un mesaj, verificați sursa inițială: ce spune exact, ce dovezi prezintă, vezi ce au modificat cei care o redistribuie”, precizează StratCom.

Instituția anunță că  programul „Moldova Pregătită” va începe în luna noiembrie curent și va include: lansarea modulului “Alerte” în aplicația EVO, instruiri pentru autoritățile locale, activități practice pentru cetățeni, exerciții în școli și distribuirea materialelor informative.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

„Am convenit să ne întâlnim la Chișinău, chiar în următoarele zile”: Tofan, discuție la telefon cu noul prim-ministru al României

Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a avut o convorbire telefonică cu prim-ministrul României, Luca Niculescu, în timpul căreia l-a invitat la Chișinău în următoarea perioadă. Informația a fost comunicată pe 21 octombrie de reprezentanții Guvernului de la Chișinău. Între timp, la ședința Guvernului, Tofan a spus că a convenit cu Niculescu o întâlnire la Chișinău „cât de curând, chiar în următoarele zile”.

Potrivit Guvernului, șeful Executivului de la Chișinău l-a felicitat pe omologul său român pentru preluarea mandatului. Totodată, în cadrul discuției, oficialii au vorbit despre continuarea proiectelor comune importante pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului.

„Pentru Republica Moldova, România înseamnă un partener de încredere și sprijin constant în parcursul nostru european. Ne leagă limba, istoria și cultura, dar și proiecte care schimbă viața oamenilor – de la grădinițe renovate până la poduri și conexiuni energetice”, a declarat Tofan.

Potrivit sursei citate, șeful Guvernului și-a exprimat deschiderea de a extinde cooperarea dintre cele două state, cu accent pe dezvoltarea legăturilor dintre comunități, atragerea investițiilor și conectarea tot mai strânsă a Republicii Moldova la România și la Uniunea Europeană. „Vreau să ducem această cooperare mai departe, cu rezultate concrete pe ambele maluri ale Prutului. Avem mult de lucru împreună și un obiectiv care ne unește: să ne regăsim în aceeași familie europeană”, a subliniat Premierul Tofan.

„Am convenit să ne întâlnim la Chișinău, cât de curând, chiar în următoarele zile”, a comunicat Tofan, la ședința Guvernului din 21 octombrie.

***

Amintim, Guvernul condus de Luca Niculescu a primit marți, 20 octombrie, votul de încredere al Parlamentului de la București, punând capăt unei crize politice de aproape șase luni. Noul Cabinet, format din miniștri PSD și independenți, cu susținerea parlamentară a PNL și UDMR, a fost învestit cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă. Detalii AICI.

Învestirea pune capăt, astfel, celei mai lungi crize guvernamentale din România de după Revoluția din 1989, potrivit Mediafax. Luca Niculescu este a patra persoană desemnată de președintele Nicușor Dan să formeze un guvern de la declanșarea crizei.

Noul premier al României a anunțat printre prioritățile majore ale mandatului său, continuarea sprijinului acordat Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: