Zelenskiy/Telegram

Soldați nord-coreeni, luați prizonieri de ucraineni în regiunea Kursk. Prima dovadă oficială a participării nord-coreenilor în lupte

Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a anunțat, pe 11 ianuarie, că trupele ucrainene au luat prizonieri doi soldați din Coreea de Nord. S-a întâmplat în regiunea Kursk din Rusia. Cei doi au fost transportați la Kiev, pentru a fi interogați de către Serviciul de Securitate al Ucrainei. Zelenski a publicat fotografii cu prizonierii și un carnet de serviciu militar rus, care ar aparține unuia dintre aceștia. În timpul interogatoriului, unul dintre cei doi a spus că s-a născut în 2005, își desfășura serviciul militar în Coreea de Nord din 2021 și ocupa funcția de trăgător. Potrivit Meduza, până acum nu existau dovezi directe ale participării nord-coreenilor în războiul rus împotriva Ucrainei. 

„Acești doi soldați au fost răniți, dar au supraviețuit”, a comunicat președintele Ucrainei, pe 11 ianuarie, pe Telegram. Potrivit lui Zelenski, operațiunea de capturare a soldaților din Coreea de Nord a fost extrem de complexă. El a adăugat că soldații ruși și nord-coreeni deseori elimină soldații răniți pentru a nu lăsa dovezi ale implicării Coreei de Nord în războiul împotriva Ucrainei.

Totodată, el a asigurat că prizonierii din Coreea de Nord, la fel ca și ceilalți prizonieri de război, primesc îngrijirile medicale necesare. De asemenea, el a dat indicații Serviciului de Securitate al Ucrainei să asigure accesul jurnaliștilor la prizonieri pentru ca „lumea să afle adevărul”.

Zelenski a publicat fotografii cu prizonierii și un carnet de serviciu militar rus, care ar aparține unuia dintre aceștia. Numele soldatului indicat în biletul militar este Antonin Aranzîn.

Zelenskiy/Telegram
Zelenskiy/Telegram
Zelenskiy/Telegram
Zelenskiy/Telegram
Zelenskiy/Telegram

Potrivit rbc.ua, în timpul interogatoriului, soldatul din Coreea de Nord, care avea asupra sa un bilet militar, le-a spus angajaților Serviciului de Securitate al Ucrainei că acest document i-a fost eliberat în Rusia în toamna anului 2024. Conform spuselor sale, în acea perioadă, o parte din unitățile de luptă ale Coreei de Nord au efectuat antrenamente de coordonare cu grupările rușilor pe parcursul unei săptămâni. El a mai spus că s-a născut în 2005, ocupa funcția de trăgător și își desfășura serviciul militar în Coreea de Nord din 2021. Prizonierul a menționat că a venit în Rusia pentru exerciții, nu pentru a lupta în războiul împotriva Ucrainei.

În Ucraina au fost publicate și imagini cu momentul în care unul dintre cei doi soldați a fost capturat.

Potrivit Meduza, informații despre faptul că soldați din Coreea de Nord sunt trimiși în regiunea Kursk au apărut pentru prima dată toamna trecută. Potrivit autorităților din Ucraina, Statele Unite și Coreea de Sud, Phenianul a trimis între 10 000 și 12 000 de soldați la război. Rusia nu a confirmat oficial, dar nici nu a infirmat participarea soldaților nord-coreeni la război.

Publicația a adăugat că până acum nu existau dovezi directe ale participării nord-coreenilor în lupte, însă au existat un număr semnificativ de dovezi indirecte. Una dintre cele mai evidente se consideră mai multe video-uri, publicate la mijlocul lunii decembrie pe canalele de Telegram ucrainene, în care se presupune că erau arătate atacurile asupra pozițiilor ucrainene în regiunea Kursk. Comportamentul celor care atacau în videoclipuri era extrem de neobișnuit pentru soldații armatei ruse — aceștia avansau în atac direct, fără a se opri nici măcar sub focul de artilerie precis sau loviturile cu drone.

La sfârșitul lunii decembrie, Zelenski a declarat că forțele armate ucrainene au capturat mai mulți soldați nord-coreeni, în regiunea Kursk. Însă din cauza rănilor grave, aceștia au murit. Președintele Ucrainei adăuga că „soldații ruși și supraveghetorii nord-coreeni nu sunt deloc interesați de supraviețuirea acestor coreeni”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Creditele se scumpesc? Expert, după ce BNM a majorat rata de bază la 9%: „O pastilă amară” pentru economie

Creditele s-ar putea scumpi din nou în Republica Moldova, după ce Banca Națională (BNM) a majorat, pe 17 septembrie, rata de bază de la 7,5% la 9% pe an, pentru a tempera creșterea prețurilor. Expertul economic Adrian Lupușor susține că măsura îi poate afecta atât pe cei care au contractat credite, cât și pe cei care intenționează să se împrumute. Potrivit lui, impactul asupra pieței creditelor ar trebui să fie mai redus, deoarece băncile nu se confruntă cu o insuficiență de lichidități.

Prin decizia de astăzi, BNM a stabilit rata la creditele overnight la 11%, la operațiunile repo – la 9,25%, iar la depozitele overnight – la 7%.

Normele rezervelor obligatorii au fost menținute la 18% pentru mijloacele atrase în lei și în valută neconvertibilă și la 26% pentru cele atrase în valută liber convertibilă.

De ce a fost majorată rata de bază

BNM explică decizia prin intensificarea presiunilor inflaționiste. Acestea vin, potrivit BNM, atât din exterior, pe fondul scumpirii resurselor energetice, produselor alimentare și materiilor prime, cât și din interiorul țării, unde consumul este susținut de creșterea veniturilor populației.

Inflația anuală a ajuns în august la 6,96%, în creștere cu 0,62 puncte procentuale față de iulie. Nivelul depășește limita superioară a intervalului urmărit de BNM. Ținta inflației pe termen mediu este de 5%, cu o marjă de 1,5 puncte procentuale în ambele direcții.

Prin majorarea ratei de bază, BNM urmărește diminuarea presiunilor inflaționiste, stimularea economisirii în defavoarea consumului și readucerea inflației în intervalul urmărit de banca centrală.

Banca centrală se așteaptă la presiuni inflaționiste mai mari în ultimul trimestru din 2026 și în prima jumătate a anului 2027. Printre riscuri se numără scumpirea energiei și alimentelor, ajustarea tarifelor reglementate, producția agricolă, consumul, investițiile și deficitul bugetar.

Expert: „O pastilă amară” pentru economie

Expertul economic Adrian Lupușor consideră că decizia BNM este în concordanță cu măsurile luate de băncile centrale din regiune, în contextul creșterii presiunilor inflaționiste.

„La o inflație de circa 7% la moment, care riscă să urce la 9-10% în viitorul apropiat, majorarea ratei de bază este acea pastilă amară pe care trebuie să o administrăm economiei pentru a evita o inflație și mai mare”, a explicat Lupușor.

Potrivit expertului, bugetul de stat ar putea fi cel mai afectat, deoarece Guvernul se împrumută de la bănci pentru a finanța deficitul bugetar, iar costurile acestor împrumuturi vor crește.

Măsura îi poate afecta și pe cei care au credite sau intenționează să contracteze împrumuturi. Lupușor estimează însă că efectul asupra pieței creditelor va fi mai redus, deoarece băncile nu se confruntă cu o lipsă de lichidități.

„Deci, problema nu este la banca centrală, ci în expunerea economiei naționale la fenomene inflaționiste, cuplate cu un deficit bugetar riscant de mare și dezechilibre majore în balanța de plăți care ne face extrem de expuși șocurilor inflaționiste din afară. Ce va urma? Cred că ne așteaptă o anumită perioadă de stagflație (creștere economică aproape de zero, cuplată cu creșterea inflației), dar care ar trebui să se stabilizeze deja în a doua jumătate a anului viitor”, susține Adrian Lupușor.

El consideră că politica monetară trebuie să rămână independentă și orientată spre stabilizarea inflației. În paralel, Guvernul ar trebui, spune expertul, să reducă deficitul bugetar și să promoveze industrializarea focusată pe creșterea valorii adăugate, productivității și exporturilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: