BBC

Sondaj: 25% dintre moldoveni consideră că Putin personal este vinovat de războiul din Ucraina. 19% dau vina pe SUA

Peste 40% dintre locuitorii Moldovei consideră că invazia Rusiei în Ucraina este nejustificată și nu a fost provocată în niciun fel. Totuși, aproape un sfert consideră că Rusia apără în acest mod „republicile” din Donbas – autoproclamatele DNR și LNR, de atacurile Ucrainei. De asemenea, un sfert dintre moldoveni consideră că președintele Rusiei Vladimir Putin poartă cea mai mare vină pentru provocarea războiului. Sunt datele unui sondaj prezentat pe 10 mai de WhatchDog.md și CBS Research.

Astfel, la întrebarea „Cum credeți, care dintre următoarele versiuni descrie mai bine ce se întâmplă acum în Ucraina?”:

– 40,5% dintre respondenți au răspuns: „o invazie nejustificată, în care nimeni nu a provocat Federația Rusă”;

– 22,8% au răspuns: „Rusia apără republicile populare din Donbas de atacurile Ucrainei”;

– 15,2% au răspuns: „O operațiune de eliberare a Ucrainei de nazism”;

– 1,8% altceva;

– 19,6% nu știu, au refuzat să răspundă.

În același timp, 31,1% dintre respondenți au spus că susțin Ucraina, iar 20% că Rusia are dreptate în acest conflict. 30,4% consideră că în acest conflict niciuna dintre părți nu are dreptate. Nu au vrut/putut răspunde la întrebare 16,7%, iar 1,9% consideră că altcineva are dreptate în această situație.

La întrebarea „Cum credeți, cine poartă cea mai mare vină pentru provocarea războiului din Ucraina?”, respondenții au răspuns:

– 25,0% Putin personal;

– 19% SUA;

– Federația Rusă 14,7%;

– Conducerea Ucrainei 13,1%

– NATO 9,9%

– Toate țările 3,9%

– Ucraina și țările NATO 1,1%

– Ucriana și Rusia 0,8%

– UE 0,8%

– Nu știu/nu răspund 11,7%

***

Sondajul a fost realizat la comanda Comunității WatchDog.MD și IPIS pe un eșantion de 1111 respondenți maturi aflați la momentul intervievării pe teritoriul controlat al Republicii Moldova (fără regiunea transnistreană și diaspora).

Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, cu o eroare maximală de +2.8%;

Perioada de culegere a datelor:  27 aprilie – 6 mai 2022.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: