Facebook, TikTok și YouTube au fost rețelele cel mai des folosite de moldoveni pentru a se informa în campania electorală din septembrie 2025. Datele re regăsesc într-un studiu realizat de Promo-LEX, și prezentat pe 30 martie. Aproximativ 67% dintre utilizatorii rețelelor sociale au întâlnit frecvent informații false pe parcursul campaniei. Opt din zece respondenți consideră că pe platformele online circulă constant conținut fals, iar aproape același procent că acesta influențează opinia alegătorilor, iar nouă din zece cetățeni cer măsuri mai dure împotriva dezinformării.
Dintre cei 918 respondenți care au folosit cel puțin ocazional rețelele sociale în campanie, 80% au recurs la Facebook, 51% — la TikTok, 47% — la YouTube, 33% — la Instagram, 30% — la Viber, 27% — la Telegram și 22% — la WhatsApp.
La nivelul întregului eșantion de 1.226 de persoane, rețelele sociale au fost sursa cea mai frecventă de informare electorală: 37% le-au utilizat des, 18% — foarte des. Televiziunea a urmat cu 45% dintre respondenți care s-au informat des sau foarte des. Site-urile de știri au fost accesate des sau foarte des de 41% dintre respondenți, iar discuțiile cu rude, prieteni și colegi — de 42%.
Sursele cu cel mai redus consum au fost presa scrisă — 18% des sau foarte des —, radioul — 14%.
Informații false
46% dintre utilizatorii rețelelor sociale au declarat că au întâlnit des informații false în campanie, iar 22% — foarte des, totalul ajungând la circa 67%. În mass-media tradițională, 36% au întâlnit des informații false, iar 14% — foarte des.
La nivel de percepție, 85% dintre respondenți sunt de acord — total sau parțial — că pe rețele circulă frecvent informații false, iar 78% că acestea manipulează opinia alegătorilor.
Măsuri propuse
91% dintre respondenți susțin că cetățenii ar trebui educați să verifice informațiile online. 88% consideră că mass-media și ONG-urile ar trebui să combată activ dezinformarea, același procent susținând că publicitatea politică online trebuie semnalizată transparent. 86% cer autorităților sancțiuni mai dure pentru răspândirea informațiilor false, iar 86% vor ca platformele să elimine conținutul fals despre alegeri.
Șefa companiei sociologice Ateș Research & Consulting, Veronica Ateș, a remarcat că cetățenii „mai degrabă aleg ca cineva să facă în locul lor — mass-media să aibă grijă ce postează, autoritățile să restricționeze, platformele să elimine”, în timp ce proporția celor care aleg să gândească ei înșiși critic este mai mică.
Sondajul a fost realizat față în față pe un eșantion de 1.226 de respondenți din 95 de localități, cu o eroare maximă de 2,8%.
Dezinformare masivă pe rețele
Pe parcursul campaniei, 46% dintre utilizatorii rețelelor sociale au dat des peste informații false, iar 22% — foarte des. În total, circa 67% au fost expuși frecvent dezinformării online. Doar 29% au spus că au întâlnit rareori sau deloc astfel de conținut.
În mass-media tradițională, procentul este mai mic, dar tot semnificativ: 36% au întâlnit des informații false, iar 14% — foarte des.
La nivel de percepție generală, 85% dintre respondenți sunt de acord — total sau parțial — că pe rețelele sociale circulă frecvent informații false, iar 78% consideră că acestea manipulează opinia alegătorilor. Totuși, 79% recunosc că rețelele ajută oamenii să se informeze mai ușor.
Cetățenii cer soluții
Referitor la măsurile pentru combaterea dezinformării, răspunsurile indică o preferință clară pentru soluții instituționale. 91% susțin că cetățenii ar trebui educați să verifice informațiile online, 88% cer mass-mediei și ONG-urilor să combată activ dezinformarea, același procent dorind ca publicitatea politică online să fie semnalizată transparent. 86% cer autorităților să sancționeze mai dur răspândirea știrilor false, iar 86% vor ca platformele să elimine conținutul fals despre alegeri.
Șefa companiei sociologice Ateș Research & Consulting, Veronica Ateș, a remarcat un paradox: deși cetățenii cer măsuri dure, puțini aleg să acționeze ei înșiși.
„Dacă comparăm cu rezultatele la întrebările anterioare, cetățenii mai degrabă aleg ca cineva să facă în locul lor — mass-media să aibă grijă ce postează, publicitatea să fie semnalizată, autoritățile să restricționeze răspândirea informațiilor false, platformele de socializare să elimine conținutul fals. Dar cetățenii, în proporție mai mică, aleg ca ei singuri să gândească critic și să decidă care informații să le creadă sau nu”, a declarat Veronica Ateș.
Sondajul a fost realizat față în față pe un eșantion de 1.226 de respondenți din 95 de localități, în perioada februarie-martie 2026, cu o eroare maximă de 2,8%. Studiul nu a cuprins diaspora și regiunea transnistreană.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
