Viață

Sondaj național: unul din doi elevi a trecut prin hărțuire sexuală în școală. Colegii și profesorii, principalii inițiatori

Ecaterina Arvintii
| 17 februarie, 2026
11:48

Cel puțin unul din doi elevi susține că a fost victima unei forme de hărțuire sexuală în școală, iar aproape jumătate spun că au fost ținta bullying-ului. Cel puțin asta arată datele sondajului național „Barometrul situației din învățământul gimnazial și liceal” prezentat astăzi, 17 februarie. Sondajul a fost realizat în 110 școli din 71 de localități din Republica Moldova.

Hărțuirea sexuală

21% dintre elevii care au participat la studiu au declarat că au fost supuși întrebărilor sau glumelor cu nuanțe sexuale neplăcute sau jignitoare. Același procent – 21% – au fost ținta unor glume din cauza genului lor, iar 26% au fost vizați de comentarii jignitoare despre corpul sau aspectul lor.

Alte forme de hărțuire, raportate de elevi:

20% – atingeri care i-au făcut să se simtă inconfortabil;
16% – imagini/filme cu conținut nepotrivit, cum ar fi imagini pornografice, trimise sau afișate;
12% – invitații la întâlniri jignitoare sau nepotrivite;
9% – imagini cu caracter intim, distribuite pe internet fără acord;
7% – constrângeri de natură sexuală.

Per ansamblu, fiecare al doilea elev a declarat că a experimentat cel puțin o formă de abuz sexual, iar fiecare al patrulea – cel puțin trei forme diferite.

Inițiatorii hărțuirii sunt, cel mai des, colegii de clasă (86%) sau elevi din alte clase (48%). În 18% dintre cazuri sunt indicate cadrele didactice, iar în 15% – părinții altor elevi.

Bullying-ul

Fenomenul bullying-ului rămâne în continuare pe larg răspândit în școlile din Republica Moldova, arată datele sondajului. 46% dintre elevi spun că au fost victime ale bârfelor răspândite, iar 43% susțin că alți colegi au râs de ei.

De asemenea:

26% au fost excluși intenționat din activități;
26% au fost loviți sau îmbrânciți;
25% spun că le-au fost distruse sau luate lucruri personale;
18% au fost amenințați;
6% au declarat că au dat bani la școală din cauza amenințărilor.

În medie, 3 – 4% dintre elevi susțin că se confruntă săptămânal cu aproape toate tipurile de violență analizate.

Agresiunea online

Cele mai frecvente forme de intimidare online sunt, de asemenea, bârfa și ridiculizarea (35-34%). 13 la sută dintre elevi au spus că au fost amenințai în mediul online; 12% – au primit primit mesaje sau imagini cu conținut pornografic în mediul online, iar alți 8% – că le-a fost spart contul și folosit pentru a-i umili.

Cât de eficiente sunt măsurile luate de școli?

Doar 40% dintre elevi și părinți consideră eficiente mecanismele de raportare și intervenție în cazurile de violență școlară, comparativ cu 64% dintre profesori și 73% dintre directori.

Totodată, fiecare al cincilea elev susține că în școala sa nu este aplicată nicio măsură de prevenire sau combatere a violenței.

Cu toate acestea, atunci când cazurile sunt înregistrate oficial, profesorii și managerii școlari consideră că acestea sunt rezolvate pozitiv într-o proporție de peste 95%.

***

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ la nivel național și a inclus peste 2.100 de elevi pentru fiecare dintre cele două componente ale sondajului, 1.570 de părinți, 2.463 de profesori și 95 de directori din 110 școli selectate. Interviurile au fost desfășurate în limbile română și rusă, în funcție de preferința respondenților.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

colegi, copii, elevi, hărțuire sexuală, ministerul educației, Moldova, profesori, sondaj național, top

Știri similare

Externe

„Este Geran-2, de proveniență rusească”. Nicușor Dan a prezentat concluziile anchetei de la Galați FOTO

Politică

Turul doi al alegerilor locale noi: se aleg primarii în trei localități, inclusiv la Orhei și Taraclia

Politică

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Mihaela Conovali
| 31 mai, 2026
16:48

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul.

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.