Gândul

Șoșoacă a vorbit cu Putin la Forumul de la Sankt Petersburg: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Ce i-a spus președintele rus

Eurodeputata română Diana Șoșoacă, care este prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin în cadrul unei sesiuni de discuții la care acesta a participat. Șoșoacă a susținut că românii nu ar sprijini ajutorul acordat Ucrainei și că mulți dintre ei ar „admira” Rusia. În replică, Putin i-a cerut să transmită românilor „cele mai călduroase urări”.

Diana Șoșoacă a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, unde a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul rus a susținut un discurs și a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de alți invitați internaționali.

În timpul discuțiilor, mai multor persoane din audiență li s-a oferit posibilitatea să facă declarații. Printre acestea s-a numărat și Șoșoacă, care a afirmat că românii nu susțin Ucraina în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022.

Aș dori să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român își dorește pace cu Rusia. Nu vrem să ajutăm Ucraina, nu vrem să le oferim bani și arme. Dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles și nu pot să nu vă transmit un salut călduros din partea președintelui nostru”, a spus ea.

Șoșoacă a amintit și un episod din timpul vizitei în România a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, în 2023. Este vorba despre discursul pe care liderul de la Kiev ar fi trebuit să îl susțină în Parlamentul României, dar care a fost anulat după ce Șoșoacă, care era senatoare la acel moment, a amenințat că va face spectacol în plenul legislativului, dacă intervenția va avea loc.

În 2023, când Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul meu român, nu l-am lăsat. L-am scos din Parlamentul României”, a declarat Diana Șoșoacă, fiind aplaudată de o parte a publicului.

La finalul intervenției sale, eurodeputata a transmis un mesaj pe care a spus că îl adresează în numele românilor și europenilor care „gândesc” și care „au minte”.

Dorim să cooperăm cu Rusia, nu suntem dușmani; voi sunteți cea mai mare țară din lume, una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța voastră. (…) Și vrem să vă felicităm pentru tot ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți în continuare”, a spus ea.

În reacție, Vladimir Putin a declarat că nu dorește să comenteze „situația politică internă din România”, dar le-a transmis românilor „cele mai călduroase urări”.

Rusia este în principal o țară ortodoxă. Și România la fel. Transmiteți din partea noastră cele mai călduroase urări tuturor credincioșilor ortodocși din România”, a spus liderul rus.

Forumul Economic de la Sankt Petersburg se desfășoară în perioada 3-6 iunie.

Diana Șoșoacă a declarat anterior că participă la eveniment la invitația administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Cine este Diana Șoșoacă?

Diana Șoșoacă este președinta partidului S.O.S. România.

Aceasta a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a fost aleasă membră a Parlamentului European.

Politiciana este cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru criticile la adresa sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, ea a participat în repetate rânduri la evenimente organizate de ambasada Federației Ruse la București.

Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției din România. Procurorii o acuză, printre altele, de promovarea ideologiei legionare, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Poziția României față de războiul din Ucraina

România condamnă ferm invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei, declanșată la ordinul lui Vladimir Putin la 24 februarie 2022. De asemenea, țara acordă Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, sprijinul oferit în perioada februarie 2022 – iunie 2025 este estimat la circa 1,5 miliarde de euro.

Totuși, o parte a informațiilor privind ajutorul acordat Ucrainei, în special cele referitoare la asistența militară, sunt clasificate în baza unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel încât nu există o evidență publică completă a valorii totale a sprijinului oferit.

De asemenea, un sondaj INSCOP Research, publicat în februarie 2026, arată că 54,9% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA, iar 9% Uniunea Europeană. În același timp, 10,8% nu au oferit un răspuns.

Totodată, cercetarea sociologică relevă că 54,5% dintre cetățeni consideră că România ar trebui să acorde ajutor umanitar, militar sau financiar Ucrainei pentru a o ajuta să reziste agresiunii ruse. De cealaltă parte, 42,6% consideră că România nu ar trebui să acorde niciun fel de sprijin, iar 3,3% nu știu sau nu au răspuns.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cât a încasat bugetul de stat în primele 14 zile de la eliminarea scutirilor pentru agenții economici din Transnistria

În primele 14 zile de la introducerea primei etape de eliminare a facilităților la TVA și accize pentru agenții economici din regiunea transnistreană, în bugetul Republicii Moldova au fost colectate circa 850 de mii de lei sub formă de taxe vamale, TVA și accize. Cifra a fost comunicată de șeful posturilor vamale interne de control Criuleni, Vadul lui Vodă și feribotul Molovata ale Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Alexandru Sușcov, pentru „MOST”.

„În cele 14 zile, volumul importurilor a fost destul de mic în raport cu volumul total care este introdus în această perioadă. Potrivit cifrelor, din taxe vamale, TVA și accize au fost colectate în bugetul Republicii Moldova circa 850.000 de lei”, a declarat Sușcov.

Potrivit lui Sușcov, în aceste două săptămâni, în statistici au fost incluse, printre altele, bijuterii, mijloace de transport, blănuri și alte categorii de mărfuri pentru care, începând cu 1 septembrie 2026, se aplică TVA și accize.

El a adăugat că, în perioada ianuarie-august 2026, Serviciul Vamal a colectat 110,5 milioane de lei. Această sumă include doar taxele vamale, fără TVA și accize. „Activitatea economică a scăzut într-o anumită măsură. Presupun că acest lucru are legătură cu noile prevederi”, a declarat Sușcov.

Totodată, potrivit acestuia, procedura de vămuire nu s-a schimbat. „Așa cum era, așa a și rămas. Singurul lucru care s-a schimbat este metoda de impozitare”, a comunicat Sușcov. Potrivit acestuia, la vămuirea mărfurilor sunt utilizați aceiași brokeri vamali și este depusă declarația vamală. Diferența este că în declarație nu mai este indicat codul de scutire. „Toate plățile sunt calculate automat. Nu se pierde mai mult timp pentru vămuire, nu există coridoare suplimentare, adică există un tratament absolut egal atât pentru agenții economici de pe malul drept, cât și pentru cei de pe malul stâng”, a declarat Sușcov.

***

Amintim că, de la 1 septembrie 2026, agenții economici din regiunea transnistreană achită TVA și accize pentru mai multe categorii de mărfuri importate în Republica Moldova. Este prima etapă a eliminării treptate a scutirilor fiscale și vizează, printre altele, băuturile alcoolice, produsele din tutun și cu nicotină, parfumurile, articolele pirotehnice, blănurile, bijuteriile și pietrele prețioase, precum și anumite mijloace de transport. De la 1 ianuarie 2027, regimul va fi extins la alte categorii, inclusiv unele materii prime și produse petroliere, iar de la 1 aprilie 2027 – la gaze naturale, energie electrică, aparate telefonice și computere.

Autoritățile susțin că introducerea treptată a taxelor va oferi companiilor din regiunea transnistreană timp pentru a se adapta și va reduce impactul asupra prețurilor și consumatorilor. Obiectivul este ca, până la 1 ianuarie 2030, regimul fiscal general să fie aplicat integral mărfurilor importate de agenții economici din regiunea transnistreană, în aceleași condiții ca pentru companiile din restul țării.

Anterior, se menționa că veniturile suplimentare obținute în urma eliminării scutirilor urmează să fie direcționate către un Fond de convergență, din care vor fi finanțate proiecte și programe destinate locuitorilor din raioanele de est ale Republicii Moldova.

Tiraspolul a criticat decizia Chișinăului și a calificat-o drept „racket politic”. Detalii – AICI. NewsMaker a analizat cum va influența introducerea noilor taxe economia și populația din Transnistria – AICI. Lista totală a mărfurilor pentru care firmele din regiunea transnistreană vor achita taxe poate fi consultată – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: