Externe

Șoșoacă nu este sigură că în Coreea de Nord este dictatură: O să mă duc să vizitez să văd

Ana-Maria Dolghii
| 7 aprilie, 2025
16:18

Diana Șoșoacă, controversata eurodeputată SOS din România, a declarat că are „dubii” în privința faptului că Coreea de Nord ar fi un stat dictatorial, menționând totodată că va efectua o vizită în această țară pentru a verifica. Mai mult, oficialul susține că autoritățile Uniunii Europene ar fi instaurat „cea mai cruntă dictatură” din ultimele trei secole. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 6 aprilie a emisiunii „News Pass” de la B1 TV.

„Eu chiar vreau să mă duc până în Coreea de Nord să văd cât de dictatură e. Am dubii. Atât timp cât Parlamentul European, cât madam Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene – n. r.) acuză pe alții de dictatură, iar ei instaurează cea mai cruntă dictatură din ultimii 300 de ani, eu am început să am dubii că această Coree de Nord este dictatură, că Rusia este dictatură. (…) Eu o să mă duc să vizitez personal să văd cât de dictatura e”, a declarat Diana Șoșoacă.

Precizăm că Coreea de Nord este considerată, de majoritatea statelor democratice și de organizațiile internaționale pentru drepturile omului, drept unul dintre cele mai represive regimuri totalitare din lume.

Coreea de Nord, condusă de dinastia Kim de peste șapte decenii, rămâne una dintre cele mai izolate și autoritare țări din lume. Regimul impune un control total asupra vieții cetățenilor, susținut de un sistem politic și economic centralizat.

Pe lângă tensiunile generate de programul său nuclear, statul se confruntă cu foamete, sărăcie extremă și încălcări sistematice ale drepturilor omului.

Coreea de Nord ocupă partea nordică a Peninsulei Coreene și are o suprafață de 120 540 km². Oficial, conform Constituției, este o republică socialistă, dar în practică funcționează ca o dictatură absolută, condusă de Partidul Muncii din Coreea.

Postul de președinte este ocupat simbolic de Kim Ir-sen, declarat „președintele etern” după moartea sa în 1994. De facto, țara este condusă de Kim Jong-un, nepotul acestuia, care controlează politica externă și armata. Sistemul electoral al țării este doar formal, cu candidați unici și rezultate de 100% la alegeri, potrivit Newsweek.

Armata obligatorie

Cu o armată totală de 7,7 milioane de persoane, Coreea de Nord susține cea mai mare forță militară din lume, raportat la populație. Stagiul militar este obligatoriu atât pentru bărbați, cât și pentru femei, iar condițiile pentru soldați sunt adesea precare.

Nord-coreenii nu au libertatea de a călători liber în propria țară și nici în străinătate. Circulația internă este restricționată, iar cetățenii au nevoie de permise pentru a călători între orașe. Ieșirea din țară este aproape imposibilă pentru cetățenii obișnuiți. Guvernul se teme de dezertare și de răspândirea de informații despre viața în afara Coreei de Nord.

Lagăre de concentrare

Se estimează că între 150 000 și 200 000 de nord-coreeni sunt deținuți în lagăre de muncă forțată. Cea mai gravă infracțiune de pe această listă este orice critică la adresa guvernului sau a familiei Kim. Se așteaptă ca nord-coreenii să dea dovadă de loialitate absolută față de liderii lor. Chiar și o șoaptă de dezacord poate duce la consecințe grave, inclusiv încarcerarea în lagăre de muncă pentru infractor și familia extinsă a acestuia. Pedeapsa colectivă pentru „trei generații” pedepsește familiile întregi pentru infracțiunile politice ale unui singur membru.

Cenzura totală

Mass-media este complet controlată de stat. Imaginați-vă o lume fără Google, social media sau chiar știri online. În Coreea de Nord, accesul la internetul global este strict interzis de guvern. Cetățenii au acces la o rețea internă puternic cenzurată, dar conectarea la lumea exterioară este strict interzisă. Guvernul se teme de răspândirea de informații care i-ar putea contesta autoritatea. Orice contact neautorizat cu turiștii este strict supravegheat.

Interdicții absurde

Blugii, Coca-Cola sau Biblia sunt interzise, fiind considerate simboluri ale imperialismului american. În plus, coafurile sunt reglementate, existând doar 28 de stiluri aprobate. Dictatura lui Kim Jong-Un promovează un cult al personalității în jurul familiei Kim, iar cetățenii trebuie să dea dovadă de loialitate absolută.

Coreea de Nord are reglementări stricte privind aspectul fizic. Tunsorile bărbaților sunt limitate la câteva stiluri aprobate, iar părul vopsit este interzis. Îmbrăcămintea femeilor trebuie să fie modestă și lungă până la genunchi. Aceste restricții urmăresc să promoveze conformitatea socială și să descurajeze individualitatea.

Deși nord-coreenii sunt forțați să zâmbească forțat în fotografiile oficiale, există momente în care manifestările publice de fericire sunt interzise, în special în perioadele de doliu sau de greutăți. Imaginile liderilor din trecut sunt tratate cu cea mai mare venerație, iar expresiile sumbre sunt de așteptat în timpul vizitelor la memoriale.

Afacerile private – interzise

Economia nord-coreeană este controlată la nivel central de către Guvern. Întreprinderile private sunt în mare parte interzise, iar majoritatea cetățenilor lucrează pentru întreprinderile de stat. Acest lucru limitează oportunitățile economice și descurajează inițiativa individuală.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Coreea de Nord, diana șoșoacă, top

Știri similare

Politică

De unde bani pentru compensații dacă donatorii nu vor contribui? Tofan: Am avut o ședință pe buget și au ieșit scântei la Guvern

Viață

„S-a îmbunătățit vizibil în ultimele zile”: Ministrul Mediului, despre situația de pe Nistru

Externe

Alegeri prezidențiale în Bulgaria: 27 de candidați pe buletinul de vot. Doi favoriți

Mihaela Conovali
| 25 octombrie, 2026
10:43

La șase luni de la alegerile parlamentare, Bulgaria își alege următorul președinte. Scrutinul, care are loc pe 25 octombrie, va reprezenta un test de rezistență pentru guvernul fostului președinte Rumen Radev, al cărui partid, „Bulgaria Progresistă”, a obținut o victorie categorică la alegerile parlamentare din aprilie, câștigând o majoritate fără precedent. Deși pe buletinul de vot figurează 27 de candidați la președinție, principală luptă se dă între actuala șefă a statului, Iliana Iotova, care beneficiază de sprijinul lui Radev, și fostul premier Andrei Ghiurov, relatează Deutsche Welle.

Potrivit sursei citate, Iliana Iotova a ocupat anterior, timp de două mandate, funcția de vicepreședintă în perioada în care Rumen Radev, actualul premier, era președinte și beneficiază de sprijinul acestuia. Andrei Ghiurov, susținut de partidele de opoziție, a exercitat funcția de prim-ministru interimar din februarie până în mai anul curent.

Potrivit Constituției Bulgariei, președintele este garantul unității naționale. Acesta reprezintă țara pe plan internațional, cu anumite excepții, este comandantul suprem al forțelor armate, semnează decretele de numire a procurorului general și a președinților instanțelor supreme, desemnează un prim-ministru interimar dintr-o listă restrânsă de persoane stabilite prin Constituție și are drept de veto asupra legilor adoptate de Parlament.

Influența războiului din Ucraina asupra alegerilor prezidențiale din Bulgaria

Potrivit sursei citate, în etapa inițială, campania prezidențială s-a remarcat prin mitinguri rare, absența dezbaterilor televizate și numeroase atacuri personale la adresa celor doi candidați principali. Totuși, în ultimele săptămâni, în urma atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, în prim-plan au ajuns diferențele dintre pozițiilor favoriților în cursa electorală privind sprijinul acordat Ucrainei.

Guvernul Bulgariei a respins, la un moment dat, invitația de a se alătura așa numitei „coaliții de voință” și programului NATO de combatere a dronelor. Însă, după atacurile recente cu drone, Sofia și-a schimbat poziția în privința celei de-a doua inițiative.

Iliana Iotova s-a pronunțat în favoarea creării unei „coaliții pentru pace”, în cadrul căreia, consideră ea, Bulgaria ar putea juca un rol diplomatic mai important în procesul de încheiere a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Iotova a încercat să-i asigure pe alegători că militarii bulgari nu vor fi trimiși în Ucraina, deși acest subiect nu a făcut obiectul unei dezbateri publice ample. În plus, anul trecut, Parlamentul a adoptat o declarație prin care a reconfirmat că forțele armate ale țării nu vor participa la operațiuni de luptă pe teritoriul Ucrainei. Cu toate acestea, atacurile recente cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră au intensificat presiunile atât asupra președintei, cât și asupra partidului „Bulgaria Progresistă”.

Consecințele atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră

Mulți oficiali europeni, inclusiv președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, au atribuit în mod direct Rusiei responsabilitatea pentru aceste incidente. Faptul că autoritățile bulgare nu au oferit o evaluare clară a incidentelor și nu au numit vinovații a provocat nemulțumiri în țară, relatează sursa citată. „Nu avem dovezi solide și concludente pentru a formula acuzații împotriva unei anumite părți. Cu toate acestea, logica ne spune că Rusia are de câștigat de pe urma celor întâmplate”, a declarat premierul Radev.

După ce problema securității a devenit una dintre temele centrale ale dezbaterilor publice, la Sofia au avut loc manifestații de amploare, participanții protestând față de ceea ce consideră a fi poziția ambiguă și contradictorie a guvernului în materie de politică externă în această privință.

Toate aceste evenimente s-au reflectat în rezultatele celui mai recent sondaj realizat de Alpha Research. Deși, potrivit sociologilor, prezența estimată la vot este în creștere, diferența dintre cei doi favoriți se reduce. Conform sondajului, Iotova se menține în continuare pe primul loc, devansându-l pe Ghiurov cu aproximativ 12 puncte procentuale. Totuși, avantajul ei nu mai este la fel de mare ca înainte.

Politologul Hristo Paciugov susține că ultimele evenimente nu înseamnă neapărat o schimbat a raportului de forțe. Potrivit politologului, campania lui Ghiurov a fost afectată de ezitările acestuia, de lipsa de „pasiune” în campania electorală, precum și de faptul că, înainte de a intra în cursa prezidențială, acesta a vorbit de rareori despre problemele politice de actualitate.