srungheni.md

„Sper că vom face față”. Șefa secției Boli Infecțioase din Spitalul Raional Ungheni a relatat pentru NM cum face față instituția luptei cu coronavirusul

Din 2 aprilie, Spitalul Raional Ungheni s-a alăturat instituțiilor medicale care gestionează cazurile de COVID-19. De atunci, personalul medical din această instituție se confruntă cu o nouă provocare. Aurelia Șerbul, șefa secției „Boli Infecțioase” a povestit pentru NM cum sunt protejați medicii și cum li s-a schimbat viața, cum sunt tratați pacienții și de ce este important ca oamenii să stea acasă în izolare.

Drumul parcurs de pacienții suspecți de infectare cu COVID-19

Din data de 2 aprilie, instituția noastră a fost nominalizată ca spital ce va gestiona cazurile de COVID-19. Astfel, orice pacient care întrunește criteriile pentru un caz suspect sau probabil de infecție este internat în secția de boli contagioase. Acolo, acestuia i se prelevează material biologic nazo-faringian, care este transmis pentru analize la Laboratorul Virusologic al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică. În cazul în care testul se dovedește negativ, pacientul este externat sub supravegherea medicului de familie. În caz contrar, dacă testul este pozitiv, acesta este transferat în secția de boli cronice, care a fost reprofilată în secție COVID-19. Acolo, pacientul va fi tratat până când testele vor arăta că virusul nu mai este prezent în organism.

Despre frică și echipamentele cu care sunt dotați medicii

Frica este un sentiment firesc atunci când te confrunți cu ceva nou, or COVID-19 este o maladie „tânără” cu foarte multe necunoscute. Noi suntem obișnuiți cu diferiți viruși și bacterii și știm cum să ne protejăm. Am trecut cu bine prin epidemii ca oreion, hepatita virala A, gripa pandemică A(H1N1) și sper că vom face față și în prezent. Consider că e mai mare riscul de a te contamina cu ceva în societate decât în secția de boli contagioase, unde „parfumul” obișnuit este de clorură de var (dezinfectant).

La moment, dispunem de suficient echipament de protecție: măști chirurgicale, respiratoare FPP2 (un tip de respirator recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, care oferă protecție timp de până la 8 ore împotriva virusului), salopete, halate, viziere. Sperăm că statul nu-și va uita obligațiile și ne va asigura și în continuare cu EPP2. Vreau să mulțumesc, încă o dată, oamenilor cu suflet mare, care au făcut spitalului donații.

O parte dintre echipamentele de protecție pentru personalul medical a fost procurată de administrația spitalului, iar o altă parte a fost repartizată de către guvern. Mai multe detalii știe conducerea. Știu că vizierele au fost donate, iar 30 de costume de protecție au fost aduse de către JCI Ungheni (o organizație neguvernamentală, NM). Cum sunt gestionate donațiile bănești nu vă pot spune, directorul știe mai bine. Câte un set de costume de protecție avem în permanență în secție, în caz de apariție a bolilor extrem de contagioase, cum ar fi holera, de exemplu. Pentru COVID-19, însă, avem nevoie de foarte multe costume, căci de fiecare dată când treci în zona roșie (unde stau pacienții) trebuie să fii echipat complet.

În secție nu facem stocuri mari. De exemplu, astăzi dispun de 22 de seturi. La necesitate, farmacia ne asigură.

Noi, lucrătorii, am devenit poate mai exigenți în respectarea igienei personale, mă refer la spălarea mâinilor. Este foarte incomod să lucrezi în costumul de protecție, îți ia timp ca să te îmbraci și cel mai important – să te dezbraci corect.

„Am avut și cazuri când pacienții au început sa plângă de bucurie”

Pacienții sunt internați în izolatoare ce dispun de bloc sanitar cu apă caldă. Sunt hrăniți în salon, albiturile sunt trecute prin camera de dezinfecție prin etuvă și doar ulterior duse la spălătorie.

Adresările pentru consultații s-au micșorat simțitor odată cu instituirea carantinei. La UPU (Unitatea Primiri Urgente, NM) se adresează doar pacienții cu urgențe medico-chirurgicale majore.

Orice pacient care vine la noi este stresat din cauza situației în care se află. Unii vorbesc agresiv când ne văd echipați în costum, alții demonstrativ nu vor să-și pună masca. Majoritatea dintre ei se liniștesc atunci când află că rezultatul este negativ. Am avut și cazuri când pacienții au început sa plângă de bucurie.

„Văd zilnic o mulțime de oameni care se plimbă”

Venind zilnic la serviciu, văd o mulțime de oameni care se plimbă sau stau la coadă în magazine. Și mai grav este că, în mare parte, sunt persoane în etate, la care boala poate evolua foarte grav. Mi se face impresia că îndemnul „stăm acasă” nu e pentru ei. Majoritatea bolilor infecțioase pot fi preîntâmpinate prin vaccinare (care la moment nu este disponibilă) și prin ruperea lanțului de transmitere a bolii în comunitate, adică carantina. Prin urmare, fiecare dintre noi poate contribui la oprirea pandemiei, prin respectarea izolării la domiciliu.

* Potrivit datelor prezentate de Ministerul Sănătății, până la data de 14 aprilie 2020, 14 pacienți din Ungheni au fost testați pozitiv cu COVID-19.

Articolul a fost scris în cadrul proiectului Școala NM pentru jurnaliștii din presa regională.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: