srungheni.md

„Sper că vom face față”. Șefa secției Boli Infecțioase din Spitalul Raional Ungheni a relatat pentru NM cum face față instituția luptei cu coronavirusul

Din 2 aprilie, Spitalul Raional Ungheni s-a alăturat instituțiilor medicale care gestionează cazurile de COVID-19. De atunci, personalul medical din această instituție se confruntă cu o nouă provocare. Aurelia Șerbul, șefa secției „Boli Infecțioase” a povestit pentru NM cum sunt protejați medicii și cum li s-a schimbat viața, cum sunt tratați pacienții și de ce este important ca oamenii să stea acasă în izolare.

Drumul parcurs de pacienții suspecți de infectare cu COVID-19

Din data de 2 aprilie, instituția noastră a fost nominalizată ca spital ce va gestiona cazurile de COVID-19. Astfel, orice pacient care întrunește criteriile pentru un caz suspect sau probabil de infecție este internat în secția de boli contagioase. Acolo, acestuia i se prelevează material biologic nazo-faringian, care este transmis pentru analize la Laboratorul Virusologic al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică. În cazul în care testul se dovedește negativ, pacientul este externat sub supravegherea medicului de familie. În caz contrar, dacă testul este pozitiv, acesta este transferat în secția de boli cronice, care a fost reprofilată în secție COVID-19. Acolo, pacientul va fi tratat până când testele vor arăta că virusul nu mai este prezent în organism.

Despre frică și echipamentele cu care sunt dotați medicii

Frica este un sentiment firesc atunci când te confrunți cu ceva nou, or COVID-19 este o maladie „tânără” cu foarte multe necunoscute. Noi suntem obișnuiți cu diferiți viruși și bacterii și știm cum să ne protejăm. Am trecut cu bine prin epidemii ca oreion, hepatita virala A, gripa pandemică A(H1N1) și sper că vom face față și în prezent. Consider că e mai mare riscul de a te contamina cu ceva în societate decât în secția de boli contagioase, unde „parfumul” obișnuit este de clorură de var (dezinfectant).

La moment, dispunem de suficient echipament de protecție: măști chirurgicale, respiratoare FPP2 (un tip de respirator recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, care oferă protecție timp de până la 8 ore împotriva virusului), salopete, halate, viziere. Sperăm că statul nu-și va uita obligațiile și ne va asigura și în continuare cu EPP2. Vreau să mulțumesc, încă o dată, oamenilor cu suflet mare, care au făcut spitalului donații.

O parte dintre echipamentele de protecție pentru personalul medical a fost procurată de administrația spitalului, iar o altă parte a fost repartizată de către guvern. Mai multe detalii știe conducerea. Știu că vizierele au fost donate, iar 30 de costume de protecție au fost aduse de către JCI Ungheni (o organizație neguvernamentală, NM). Cum sunt gestionate donațiile bănești nu vă pot spune, directorul știe mai bine. Câte un set de costume de protecție avem în permanență în secție, în caz de apariție a bolilor extrem de contagioase, cum ar fi holera, de exemplu. Pentru COVID-19, însă, avem nevoie de foarte multe costume, căci de fiecare dată când treci în zona roșie (unde stau pacienții) trebuie să fii echipat complet.

În secție nu facem stocuri mari. De exemplu, astăzi dispun de 22 de seturi. La necesitate, farmacia ne asigură.

Noi, lucrătorii, am devenit poate mai exigenți în respectarea igienei personale, mă refer la spălarea mâinilor. Este foarte incomod să lucrezi în costumul de protecție, îți ia timp ca să te îmbraci și cel mai important – să te dezbraci corect.

„Am avut și cazuri când pacienții au început sa plângă de bucurie”

Pacienții sunt internați în izolatoare ce dispun de bloc sanitar cu apă caldă. Sunt hrăniți în salon, albiturile sunt trecute prin camera de dezinfecție prin etuvă și doar ulterior duse la spălătorie.

Adresările pentru consultații s-au micșorat simțitor odată cu instituirea carantinei. La UPU (Unitatea Primiri Urgente, NM) se adresează doar pacienții cu urgențe medico-chirurgicale majore.

Orice pacient care vine la noi este stresat din cauza situației în care se află. Unii vorbesc agresiv când ne văd echipați în costum, alții demonstrativ nu vor să-și pună masca. Majoritatea dintre ei se liniștesc atunci când află că rezultatul este negativ. Am avut și cazuri când pacienții au început sa plângă de bucurie.

„Văd zilnic o mulțime de oameni care se plimbă”

Venind zilnic la serviciu, văd o mulțime de oameni care se plimbă sau stau la coadă în magazine. Și mai grav este că, în mare parte, sunt persoane în etate, la care boala poate evolua foarte grav. Mi se face impresia că îndemnul „stăm acasă” nu e pentru ei. Majoritatea bolilor infecțioase pot fi preîntâmpinate prin vaccinare (care la moment nu este disponibilă) și prin ruperea lanțului de transmitere a bolii în comunitate, adică carantina. Prin urmare, fiecare dintre noi poate contribui la oprirea pandemiei, prin respectarea izolării la domiciliu.

* Potrivit datelor prezentate de Ministerul Sănătății, până la data de 14 aprilie 2020, 14 pacienți din Ungheni au fost testați pozitiv cu COVID-19.

Articolul a fost scris în cadrul proiectului Școala NM pentru jurnaliștii din presa regională.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BNS: Mortalitatea în Moldova este în scădere. Care au fost principalele cauze de deces în 2025

Bolile aparatului circulator au rămas principala cauză de deces în Republica Moldova în 2025, fiind responsabile pentru 56,6% din totalul deceselor înregistrate în țară, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Pe locul doi se situează tumorile maligne, cu 17%, urmate de bolile aparatului digestiv cu 7,8%, bolile respiratorii cu 4,9% și accidentele, intoxicațiile și traumele cu 4,7%.

Datele arată diferențe semnificative între femei și bărbați. În cazul bolilor cardiovasculare, femeile înregistrează o pondere a deceselor mai mare cu 13,4 puncte procentuale decât bărbații.

În schimb, la alte categorii se observă un tablou invers. Bărbații înregistrează o mortalitate mult mai mare din cauza accidentelor, intoxicațiilor și traumatismelor — de 3,4 ori mai mult decât femeile. De asemenea, decesele prin boli respiratorii sunt de peste două ori mai frecvente la bărbați, iar cele provocate de tumori maligne și boli ale aparatului digestiv sunt de aproximativ 1,5 ori mai ridicate.

Distribuția mortalității diferă și pe regiuni. Bolile aparatului circulator au cea mai mare pondere în regiunea Nord (59,9%). Tumorile maligne sunt mai frecvente ca pondere în municipiul Chișinău (19,3%) și în UTA Găgăuzia (17,3%). Bolile digestive au o pondere mai mare în regiunea Centru (9,9%) și Sud (8,4%).

În ceea ce privește bolile respiratorii și cauzele externe (accidente, intoxicații și traume), cele mai ridicate valori au fost înregistrate în municipiul Chișinău, unde acestea ajung la 7% și respectiv 6,1% din totalul deceselor. La polul opus, regiunea Nord înregistrează cea mai mică pondere a deceselor din cauze externe (3,8%).

În total, în Republica Moldova au decedat 32.100 de persoane în 2025, cu 1.500 mai puțin față de 2024, o scădere de 4,4%, potrivit BNS.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: