Andrei Mardari / NewsMaker

Spînu, din nou șef la Infrastructură, după 6 luni de la demisie. Prin ce s-a remarcat anterior în această funcție și cu ce avere revine

La jumătate de an după ce a plecat de la șefia Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Andrei Spînu a revenit în funcție. Ceremonia de învestire a avut loc la Președinție pe 17 iulie. În prezența șefei statului, Maia Sandu, și a premierului Dorin Recean, Spînu a jurat să-și dăruiască toată puterea şi priceperea propășirii Republicii Moldova, să respecte Constituția şi legile țării, să apere democrația, drepturile şi libertățile fundamentale ale omului, suveranitatea, independența, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei.

Președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean au salutat, în cadrul ceremoniei de învestire a noilor miniștri din garnitura guvernamentală, revenirea lui Spînu la Ministerul Infrastructurii. În timp ce președinta a enumerat „succesele” lui Spînu în mandatul din timpul guvernării Nataliei Gavrilița, Recean a punctat principalele priorități de la Infrastructură.

„În mandatul precedent, Andrei și-a asumat o lovitură de imagine încercând să rezolve probleme extrem de importante în sistemul energetic și le-a rezolvat. (…) A reușit să asigure țara cu resurse energetice în pofida crizei energetice și a șantajului Moscovei. Nu am rămas fără gaze și fără energie electrică, dar am devenit independenți de gazele rusești și aici e meritul tău, în primul rând, Andrei”, a declarat președinta Maia Sandu.

„Bine ai revenit, Andrei, la Infrastructură. Este foarte important să reducem ciclul de la concepere și până la darea în exploatare pe toate segmentele – drumuri, poduri, calea ferată – pentru că noi acum avem disponibilitatea prietinelor și partenerilor europeni, trans-atlantici, ca să ne pună la dispoziție mijloacele financiare necesare”, a declarat, la rândul său, premierul Dorin Recean.

Andrei Spînu este licențiat în business și administrarea afacerii. În prezent, el ocupă funcția de secretar general al partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), precum și cea de secretar general al Administrației Președintelui Republicii Moldova – funcție în care a fost numit după retragerea din Guvernul Gavrilița, urmare a demisiei ex-premierului Natalia Gavrilița în februarie curent.

De menționat că Spînu a condus Ministerul Infrastructurii în perioada 6 august 2021 – 14 februarie 2023 – timp în care Moldova s-a confruntat, în special, cu o criză energetică de proporții. Amintim în acest context că prețurile la gazele naturale au ajuns la sume record în 2022 pe întreg continentul European, urmare a invaziei ruse în Ucraina. Situația s-a reflectat și în prețul gazului pe care moldovenii l-au achitat în perioada rece – circa 30 de lei pentru un metru cub de gaze, comparativ cu puțin peste 4 lei cât achitau până la declanșarea crizei gazelor. Pe lângă aceasta, au crescut considerabil tarifele la energia electrică, după ce rețelele din Ucraina au fost afectate de bombardamentele rusești, iar Transnistria a refuzat o perioadă să livreze curent electric necesar malului drept al Nistrului. La sfârșitul sezonului rece, Spînu a anunțat că Moldova a ieșit învingătoare din iarna care a trecut – independenți din punct de vedere energetic față de Rusia și cu planuri mari – de a-și consolida sectorul energetic – miza fiind resursele regenerabile. Chiar și așa, membri ai societății civile și partide politice au cerut insistent ca Natalia Gavrilița și Andrei Spînu să își dea demisia. Cei doi erau acuzați că ar fi sărăcit moldovenii, urmare a tarifelor mari pe care au fost nevoiți să le achite în sezonul rece.

În februarie curent, Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcție. În aceeași zi, președinta Maia Sandu a înaintat candidatura lui Dorin Recean. Din noua garnitură guvernamentală, învestită la 16 februarie curent, nu se regăseau doar trei miniștri din Guvernul Gavrilița – Andrei Spînu, Sergiu Litvinenco și Dumitru Budianschi, cei trei fiind înlocuiți de secretari de stat. Anterior, Spînu a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că decizia a fost luată de el și că nu ar fi fost influențată de PAS. „A fost decizia mea”, a precizat el.

Potrivit declarației de avere, Andrei Spînu a câștigat în 2023, din funcția de ministru la Infrastructură (1,5 luni), aproape 40 mii lei. Alte aproape 30 mii euro au ajuns în conturile ministrului din dividente. Spînu a mai declarat în declarația sa de avere depusă pentru 2023 o casă de locuit pe care o deține din 2018 și a cărei valoare se ridică la circa 4,7 milioane lei, două mașini în valoare de circa 380 mii lei și, respectiv 27 mii lei, precum și mai multe terenuri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Avocatele familiei Vartic acuză că sunt obligate să transcrie materialele cauzei „pe maculator”: „Un abuz în era digitalizării justiției”

Avocatele care reprezintă interesele familiei Ludmilei Vartic au făcut un apel public către Uniunea Avocaților, Avocatul Poporului și Procuratura Generală, solicitând stoparea a ceea ce califică drept „îngrădire a dreptului la un proces echitabil” în dosarul Vartic. Avocata Gabriela Kornacker acuză că procurorul de caz le obligă să transcrie materialele dosarului penal „pe maculator”, refuzând să le permită fotografierea sau scanarea actelor, practică standard în toate procedurile judiciare.

„Un abuz în era digitalizării justiției. În era digitală în care ne aflăm, în era digitalizării justiției, procurorul ne impune să transcriem materialele dosarului penal pe maculator. Evident că acest lucru este un abuz”, a declarat Kornacker.

Avocata a explicat că, pe 14 aprilie, procurorul de caz a restricționat accesul la materialele cauzei și le-a permis doar luarea de notițe, cu excepția măsurilor speciale de investigație. Contestația depusă la judecătorul de instrucție urmează să fie soluționată abia pe 18 mai.

Kornacker a descris un incident concret din această zi, când avocatele au fost chemate să ia cunoștință cu o ordonanță de dispunere a expertizei și cu un raport de expertiză deja finalizat, fiindu-le refuzată fotografierea acestora.

„La întrebarea mea dacă ni se permite fotografierea acestor acte, doamna procuror ne-a spus foarte franc că nu, pentru că avem acces limitat de a fotografia actele dosarului. Profesioniștii din domeniu cunosc foarte bine că fotografierea sau scanarea actelor dintr-un dosar penal face parte dintr-un procedeu tehnic standard de luare de cunoștință cu materialele dosarului”, a spus avocata.

Procurorul de caz a invocat necesitatea păstrării secretului anchetei și prevenirea scurgerii de informații din dosar. Kornacker a menționat că a respins acest argument, deoarece luarea de notițe implică același risc de scurgere a informațiilor ca și fotografierea.

Avocata a mai susținut că acțiunile procurorului ar putea fi calificate drept infracțiune, invocând articolul 303 prim din Codul Penal, „Imixtiunea în activitatea avocatului”, prevedere introdusă în 2024.

„Noi credem cu tărie că scopul acestei limitări nu este unul legitim. În primul rând, este împiedicarea unei apărări eficiente, iar în al doilea rând această măsură este una de discreditare și hărțuire profesională a avocatelor”, a concluzionat Kornacker.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Procuratura Generală, privind accesul avocaților la anchetă, însă la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra ei timp de mai mulți ani. Pe marginea cazului a fost deschis un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, Dumitru Vartic având statut de bănuit. Anterior, Procuratura restricționase accesul avocatelor la informațiile privind măsurile speciale de investigație, decizie pe care apărătoarele o contestă în instanță.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: