Andrei Mardari / NewsMaker

Spînu, din nou șef la Infrastructură, după 6 luni de la demisie. Prin ce s-a remarcat anterior în această funcție și cu ce avere revine

La jumătate de an după ce a plecat de la șefia Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Andrei Spînu a revenit în funcție. Ceremonia de învestire a avut loc la Președinție pe 17 iulie. În prezența șefei statului, Maia Sandu, și a premierului Dorin Recean, Spînu a jurat să-și dăruiască toată puterea şi priceperea propășirii Republicii Moldova, să respecte Constituția şi legile țării, să apere democrația, drepturile şi libertățile fundamentale ale omului, suveranitatea, independența, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei.

Președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean au salutat, în cadrul ceremoniei de învestire a noilor miniștri din garnitura guvernamentală, revenirea lui Spînu la Ministerul Infrastructurii. În timp ce președinta a enumerat „succesele” lui Spînu în mandatul din timpul guvernării Nataliei Gavrilița, Recean a punctat principalele priorități de la Infrastructură.

„În mandatul precedent, Andrei și-a asumat o lovitură de imagine încercând să rezolve probleme extrem de importante în sistemul energetic și le-a rezolvat. (…) A reușit să asigure țara cu resurse energetice în pofida crizei energetice și a șantajului Moscovei. Nu am rămas fără gaze și fără energie electrică, dar am devenit independenți de gazele rusești și aici e meritul tău, în primul rând, Andrei”, a declarat președinta Maia Sandu.

„Bine ai revenit, Andrei, la Infrastructură. Este foarte important să reducem ciclul de la concepere și până la darea în exploatare pe toate segmentele – drumuri, poduri, calea ferată – pentru că noi acum avem disponibilitatea prietinelor și partenerilor europeni, trans-atlantici, ca să ne pună la dispoziție mijloacele financiare necesare”, a declarat, la rândul său, premierul Dorin Recean.

Andrei Spînu este licențiat în business și administrarea afacerii. În prezent, el ocupă funcția de secretar general al partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), precum și cea de secretar general al Administrației Președintelui Republicii Moldova – funcție în care a fost numit după retragerea din Guvernul Gavrilița, urmare a demisiei ex-premierului Natalia Gavrilița în februarie curent.

De menționat că Spînu a condus Ministerul Infrastructurii în perioada 6 august 2021 – 14 februarie 2023 – timp în care Moldova s-a confruntat, în special, cu o criză energetică de proporții. Amintim în acest context că prețurile la gazele naturale au ajuns la sume record în 2022 pe întreg continentul European, urmare a invaziei ruse în Ucraina. Situația s-a reflectat și în prețul gazului pe care moldovenii l-au achitat în perioada rece – circa 30 de lei pentru un metru cub de gaze, comparativ cu puțin peste 4 lei cât achitau până la declanșarea crizei gazelor. Pe lângă aceasta, au crescut considerabil tarifele la energia electrică, după ce rețelele din Ucraina au fost afectate de bombardamentele rusești, iar Transnistria a refuzat o perioadă să livreze curent electric necesar malului drept al Nistrului. La sfârșitul sezonului rece, Spînu a anunțat că Moldova a ieșit învingătoare din iarna care a trecut – independenți din punct de vedere energetic față de Rusia și cu planuri mari – de a-și consolida sectorul energetic – miza fiind resursele regenerabile. Chiar și așa, membri ai societății civile și partide politice au cerut insistent ca Natalia Gavrilița și Andrei Spînu să își dea demisia. Cei doi erau acuzați că ar fi sărăcit moldovenii, urmare a tarifelor mari pe care au fost nevoiți să le achite în sezonul rece.

În februarie curent, Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcție. În aceeași zi, președinta Maia Sandu a înaintat candidatura lui Dorin Recean. Din noua garnitură guvernamentală, învestită la 16 februarie curent, nu se regăseau doar trei miniștri din Guvernul Gavrilița – Andrei Spînu, Sergiu Litvinenco și Dumitru Budianschi, cei trei fiind înlocuiți de secretari de stat. Anterior, Spînu a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că decizia a fost luată de el și că nu ar fi fost influențată de PAS. „A fost decizia mea”, a precizat el.

Potrivit declarației de avere, Andrei Spînu a câștigat în 2023, din funcția de ministru la Infrastructură (1,5 luni), aproape 40 mii lei. Alte aproape 30 mii euro au ajuns în conturile ministrului din dividente. Spînu a mai declarat în declarația sa de avere depusă pentru 2023 o casă de locuit pe care o deține din 2018 și a cărei valoare se ridică la circa 4,7 milioane lei, două mașini în valoare de circa 380 mii lei și, respectiv 27 mii lei, precum și mai multe terenuri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

VIDEO Cu biblia, imn „în prima audiție” și promisiuni: CUB s-a lansat în campania electorală

Partidul „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB), condus de Igor Munteanu, s-a lansat în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Evenimentul a inclus discursuri susținute de economistul Veaceslav Ioniță și de Adriano Dulgher, care a fost prezentat drept vicepreședinte CUB. Totodată, a fost prezentat imnul CUB. Printre promisiunile partidului se numără modernizarea aeroportului din Chișinău și interzicerea implicării politicienilor în justiție.

Lansarea a avut loc pe 30 august în scuarul „Mihai Eminescu” din capitală.

În debutul evenimentului, Igor Munteanu a enumerat ce își „permite să facă CUB în viitoarea guvernare”. „Credem cu sinceritate că viitoarea guvernare nu va aparține unui singur partid. Va fi o guvernare de coaliție, despre asta știe și un copil”, a adăugat liderul partidului.

Printre promisiunile anunțate de Munteanu se numără:

  • Minimum 50% din achizițiile de produse alimentare pentru grădinițe, școli și spitale să fie realizate din produse locale;
  • Oferirea de vouchere familiilor vulnerabile pentru a primi produse agroalimentare locale;
  • Impozit 0 pentru salariul minim;
  • Modernizarea aeroportului din Chișinău;
  • Interzicerea implicării politicienilor în justiție.

La evenimentul de lansare a ținut un discurs și Veaceslav Ioniță, prezentat drept „economist, fondator și membru CUB”. Totuși, Ioniță a ținut să precizeze: „Nu sunt membru CUB, dar mulțumesc pentru această onoare”.

Vitalie Fedula, prezentat drept vicepreședintele CUB, a făcut declarații ținând în mână o biblie și a spus că aceasta „trebuie să fie la temelia țării noastre și a fiecărei familii”.

La eveniment a ținut un discurs și Adriano Dulgher, cel care a pretins că este posesorul celor 1,5 milioane de euro depistați într-un camion la vamă în aprilie 2020. Dulgher a fost prezentat drept „vicepreședinte CUB, antreprenor”.

La finalul evenimentului a fost prezentat „în prima audiție, imnul partidului CUB, care este interpretat de această minunată echipă”. S-a menționat că autorul versurilor este Iulii Țurcanu, secretar general CUB. Imnul a fost difuzat pe un ecran improvizat în scuar, însoțit de imagini din activitatea CUB.

Pe 29 august, în Republica Moldova a început campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Campania electorală este perioadă de activitate care se desfășoară cu scopul de a-i determina pe alegători să-și exprime voturile pentru alegerea unuia sau a altui concurent electoral.

CUB a intrat în cursa pentru alegerile parlamentare pe 6 august 2025, când Comisia Electorală Centrală a înregistrat cei 53 de candidați ai formațiunii pentru scrutin.

***

Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare a fost lansat în noiembrie 2022. Anunțul a fost făcut de Igor Munteanu, fost deputat al Platformei Demnitate și Adevăr. În decembrie 2022, liderul partidului, Igor Munteanu, a anunțat că formațiunea a fost înregistrată la Agenția Servicii Publice.

În februarie 2024, CUB a anunțat că aderă la blocul Platforma DA, Liga Orașelor și Comunelor și Partidul Schimbării. Aceste formațiuni, în decembrie 2023, au format o coaliție de dreapta. Ulterior, în aprilie 2024, CUB, Platforma DA, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor au format Blocul „Împreună”.

Mai târziu, blocul a anunțat că l-a desemnat pe ex-deputatul Octavian Țîcu drept candidat la alegerile prezidențiale, care au avut loc pe 20 octombrie. La câteva zile după anunț, Igor Munteanu a declarat că partidul său părăsește blocul și își retrage susținerea pentru candidat. Ulterior, Munteanu și-a anunțat candidatura pentru alegerile prezidențiale. Pe 24 septembrie, Comisia Electorală Centrală i-a respins cererea de a fi înregistrat în calitate de candidat. Pe 25 septembrie, Munteanu a calificat hotărârea drept „o comandă politică” și a anunțat că își va apăra drepturile „în toate instanțele”, inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: