Facebook/Dorin Recean

Sprijin pentru afaceri: 37 de companii vor avea acces la granturi de la 250 000 până la 2 000 000 lei

37 de companii noi vor primi granturi din partea statului și a Uniunii Europene pentru a investi în utilaje eficiente energetic, instalații fotovoltaice sau alte instrumente utile pentru digitalizarea proceselor de muncă sau prestări servicii. Informația a fost confirmată, pe 10 iulie, de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării într-un comunicat de presă.

Din numărul total de noi beneficiari, 21 activează în mediul rural, iar 16 își desfășoară activitatea în mediul urban. Aceștia urmează să acceseze granturi de la 250 mii lei până la 2 milioane lei, prin intermediul Programelor de stat – Retehnologizare și Eficiență Energetică, Transformare digitală și Programul de Atragere a Remitențelor în Economie PARE 1+2. Suma totală a finanțarii nerambursabile constituie circa 20 milioane lei.

Managerii companiilor au fost familiarizați de către reprezentanții instituției cu prevederile contractuale și modul de interacționare ODA-Beneficiar. Ulterior, agenții economici vor semna contractele de colaborare pentru accesarea susținerii financiare nerambursabile prin intermediul programelor la care au depus proiectele investiționale. Antreprenorii au fost informați despre cele mai recente inițiative guvernamentale și europene privind susținerea accesului la finanțare, fiind îndemnați să aplice și la alte instrumente de suport în afaceri pentru a deveni sustenabili pe piață.

Printre antreprenorii care au participat la sesiunea de orientare și informare privind relațiile contractuale ODA-beneficiari este Constantin Cojocari din municiupiul Chișinău, managerul unei afaceri specializate în confecţionarea produselor din tricotaj. Acesta va accesa un grant pentru digitalizarea proceselor de activitate.

“Întreprinderea Cojocari-Group a fost fondată în 2007. La ora actuală numără circa 110 angajați și a reușit să se impună pe piața atât locală cât și regională cu marca comercială Vasconi. Cu ajutorul grantului vom spori securitatea cibernetică a companiei, securitatea datelor clienților, colectate în urma utilizării magazinului online și vom achiziționa sistemelor de management a relațiilor cu clienții, softuri de gestionare ale depozitelor”, a spus Constantin Cojocari.

Un alt agent economic, care va accesa finanțare nerambursabilă prin intermediul Programului de Retehnologizare și Eficiență Energetică este Victor Frinea din satul Malcoci, raionul Ialoveni, care administrează o afacere în domeniul agriculturii și anume cultivarea florilor. “Finanțarea nerambursabilă europeană de circa 1,5 milioane lei ne va permite să modernizăm sistemul de cultivare prin trecerea la cresterea hydroponică a florilor. În acest sens vom achiziționa ventilatoare industriale, aeroterme, LED-uri speciale, lăzi. Odată cu implimentarea acestui proiect vom minimiza consumul de cărbune la 50% , vom reduce emisiile de carbon în atmosfera și, respective, sinecostul florilor”, a menționt antreprenorul.

Antreprenoarea Valeria Avram din Lozova, Strășeni gestionează o o afacere răcoritoare și anume, producerea înghețatei artizanale după metodă italiană. Grație tatălui ei care muncește în străinătate, a fost eligibilă pentru accesarea unui grant prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie PARE 1+2. “Din grantul ODA vom dota și amenaja spațiul gelateliei. Ca urmare a achiziționării echipamentului performant vom putea mări volumul de producere a înghețatei, extinde gama de produse și vom putea oferi servicii de candybar și gherete cu înghețată la diverse evenimente de familie”, a spus aceasta.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

84 de ani de la cel mai mare val de deportări staliniste. Conducerea Moldovei: „Avem datoria să nu uităm. Să spunem adevărul”

Conducerea de vârf a Republicii Moldova a transmis mesaje de comemorare la 84 de ani de la primul val al deportărilor staliniste. Maia Sandu, Dorin Recean și Igor Grosu au evocat traumele lăsate de regimul sovietic asupra zecilor de mii de familii din Republica Moldova și au făcut apel la păstrarea memoriei istorice.

„Sovieticii au sfâșiat destine, au despărțit familii și au condamnat oameni nevinovați la moarte. Cei deportați au pierdut tot ce au construit de-a lungul anilor și au ajuns în lagăre de muncă forțată, de unde mulți nu s-au mai întors niciodată. Durerea acelor vremuri încă ne răscolește. O resimțim ori de câte ori cineva încearcă să nege faptele sau să ascundă adevărul. Cea mai profundă formă de respect față de strămoșii noștri este să păstrăm vie amintirea suferinței lor – și să ne asigurăm ca astfel de tragedii să nu se mai repete niciodată. Avem datoria să nu uităm. Să spunem adevărul”, a scris președinta Maia Sandu pe rețele.

Premierul Dorin Recean a adus o mărturie personală. Șeful Guvernului a vorbit despre drama trăită de familia sa, acum 84 de ani: „Șase din cei 12 copii ai bunicului meu de pe tată au fost deportați în Siberia, alți 3 au fost nevoiți să se ascundă în România. Această tragedie nu este doar o statistică în cărțile de istorie – este tragedia neamului nostru. Copiii au rămas fără tați, familiile au fost rupte și duse în diferite locuri la pierzanie, iar noi, cei rămași, n-am știut și ni s-a interzis să aflăm ce s-a ales din ei. Unde au murit. În ce groapă au fost aruncați. Ce vină li s-a adus. Ne-a fost interzis să întrebăm, să vorbim, să aflăm”.

Și în Parlament, deputații au ținut un minut de reculegere în memoria victimelor primului val de deportări.

„În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, în Moldova a început prima operațiune a deportărilor staliniste. (…) Toți acești oameni nevinovați sunt o parte din zecile de milioane de victime ale regimului autoritar. (…) Este important să vorbim despre aceste atrocități, fiindcă vorbim despre bunicii, părinții și rudele noastre, care au îndurat chinuri și care, mulți dintre ei, nu s-au mai întors acasă”, a declarat speakerul Igor Grosu.

Amintim că, pe 11 iunie, ultimele 20 000 de dosare ale persoanelor deportate pe criterii politice au fost transmise către Agenția Națională a Arhivelor. Dosarele includ informații detaliate – date personale, nivel de educație, statut social, componența familiei, locul de origine, trasee de deportare, bunuri confiscate, condiții de trai, decizii privind încetarea deportării și hotărâri de reabilitare – despre peste 57 000 de victime smulse cu forța din casele lor și trimise în exil în regiunile Uniunii Sovietice.

Documentele vor fi păstrate de Agenția Națională a Arhivelor, unde vor putea fi cercetate, înțelese și onorate de istorici, cercetători și publicul larg. 

***

Conform raportului către Stalin, Molotov și Beria, pe 13 iunie din RSSM au fost deportați într-o singură noapte 24 360 persoane. Circa o mie de persoane ale căror nume figurau în listele inițiale au reușit să evite deportarea. Doar trei au reușit să se ascundă. 318 au trecut în prealabil în altă localitate. 133 de persoane nu au fost strămutate pentru că erau grav bolnave. Cu toate acestea, din amintirile victimelor, femeile cu sarcină avansată nu erau scutite de deportare. 829 de persoane au fost scutite de deportare „pe motivul insuficienței probelor” vinovăției. Majoritatea deportaților proveneau din Chișinău, Bălți, Taraclia. Erau strămutați cu familiile, cu toate acestea, pe drum spre locul de surghiun membrii familiilor erau separați. Circa 8 mii de bărbați au fost internați în lagăre de muncă. Mamele cu copii erau plasate în colonii speciale din Kazahstan, și din regiunile Omsk și Novosibirsk.

Mai multe detalii despre valul de deportări staliniste care a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 – citiți în proiectul special NM „Nu se va mai întoarce nimeni și niciodată – aici vă vor putrezi oasele”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: