Tudor Mardei / NewsMaker

Sprijinul României pentru Moldova, afectat după căderea Guvernului Bolojan? Eurodeputat: „Este o veste proastă”

Demiterea premierului României, Ilie Bolojan, și a Cabinetului său de miniștri ar putea avea consecințe asupra Republicii Moldova, afectând proiectele bilaterale și sprijinul acordat în cadrul UE. Declarația a fost făcută de Siegfried Mureșan, eurodeputat și membru al Partidului Național Liberal, condus de Ilie Bolojan, pentru NewsMaker. Potrivit oficialului, România va continua să susțină Republica Moldova, însă sprijinul practic ar putea fi limitat.

Mureșan a declarat că demiterea Guvernului Bolojan crează riscul ca România „să stagneze” în următoarele luni, iar acest lucru, potrivit eurodeputatului, va avea impact inclusiv asupra Republicii Moldova.

România va rămâne un susținător al Republicii Moldova, dar adevărul este că contează cine este prim-ministru la București. Fiindcă un prim-ministru slab va oferi doar sprijin declarativ Republicii Moldova, iar proiectele bilaterale vor rămâne pe hârtie și vor fi întârziate”, a spus el.

De asemenea, politicianul consideră că vor exista repercusiuni inclusiv la nivelul UE.

Un prim-ministru marionetă, care susține că este pro-european, dar este aservit unei majorități anti-europene PSD-AUR, nu va fi credibil la nivel european. Și va avea impact, din păcate, și asupra Republicii Moldova. Căci dacă prim-ministrul de la București nu va fi credibil la nivel european, nu va putea obține lucruri pentru RM. (…) Dacă România va avea un prim-ministru fără credibilitate, va fi o veste proastă și pentru Republica Moldova”, a declarat Mureșan.

Amintim că, pe 5 mai, Guvernul Bolojan a fost demis. Parlamentul a adoptat cu 281 de voturi o moțiune de cenzură împotriva Cabinetului de miniștri.

Moțiunea de cenzură a fost depusă la sfârșitul lunii aprilie de Partidul Social Democrat, care până recent a făcut parte din coaliția de guvernare pro-europeană de la București, și Alianța pentru Unirea Românilor – formațiune de extremă dreaptă cu viziuni eurosceptice. Aceasta a venit pe fondul crizei politice declanșate după ce, pe 20 aprilie, PSD și-a retras sprijinul politic pentru Ilie Bolojan, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar.

Ce urmează

Conform Constituției României, odată cu adoptarea moțiunii de cenzură, Guvernul este demis politic, însă premierul și miniștrii nu își încetează activitatea în aceeași clipă în sens administrativ. Cabinetul rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, dar are atribuții limitate: poate face doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice.

După demiterea Guvernului, președintele României trebuie să consulte partidul care are majoritate absolută în Parlament sau, dacă nu există o asemenea majoritate, partidele parlamentare. În urma acestor consultări, șeful statului desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Constituția nu impune un termen exact pentru desemnare imediat după căderea Guvernului, dar stabilește un termen clar după desemnare: candidatul are 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Cabinetului.

Dacă prim-ministrul desemnat și echipa sa obțin votul de încredere al Parlamentului, Guvernul este numit de președinte, iar membrii Cabinetului depun jurământul. Din acel moment, noul Executiv își intră deplin în atribuții.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: