Colaj NM

Stoianoglo spune că Maia Sandu a avut discuții la Kiev despre cazul său. Președinția: Respingem categoric acuzațiile

Procurorul general suspendat Alexandr Stoianoglo susține că șefa statului ar fi efectuat o vizită neoficială la Kiev, în 2021, pentru a se întâlni cu procurorul general al Ucrainei ca să discute cazul „Stoianoglo”. Într-o reacție, Președinția „respinge categoric acuzațiile”.

Ce spune Alexandr Stoianoglo 

Într-o postare pe Facebook, Stoianoglo scrie că la 10 zile după ce Maia Sandu a devenit șefa statului „persoane din anturajul doamnei președinte s-au deplasat în Ucraina cu o copie a pașaportului soției mele”.

„În intervalul 4-5 ianuarie 2021, profitând de breșele legislative din Ucraina, prin diverse falsificări, numele soției mele a fost inclus în calitate de beneficiar în două societăți ucrainene cu o participație de 25%, ceea ce nu îi conferă beneficiarului absolut niciun drept”, a menționat Stoianoglo.

Anume în acele zile, Stoianoglo spune că a fost informat de persoane din anturajul lui Plahotniuc că în zilele următoare va avea mari probleme în Ucraina.

„Nu am luat-o în serios, deoarece nu am avut niciodată afaceri în Ucraina și nu am mai fost acolo de câțiva ani”, menționează Stoianoglo, adăugând că „în aceeași zi, o altă sursă a declarat că, în timpul unei discuții cu consilierul prezidențial O. Stamate, aceasta a spus că Stoianoglo va avea probleme foarte grave în zilele următoare”.

„Și aici apare o altă întrebare: ce îl leagă pe V.Plahotniuc cu administrația președintelui țării. Știu deja răspunsul la întrebare, dar această informație va fi prezentată societății mai târziu”, a mai scris Stoianoglo, pe Facebook.

A doua zi, pe 6 ianuarie 2021, procurorul suspendat Morari a declarat că a descoperit, accidental, numele soției mele ca beneficiar în două companii ucrainene, numele căreia fusese inclus cu o noapte mai devreme – spune procurorul general suspendat.

El mai adaugă că l-a contactat atunci pe procurorul general al Ucrainei: „I-am explicat situația, că nici eu, nici familia mea nu avem nimic de-a face cu companiile din Ucraina. După un timp, omologul meu ucrainean mi-a spus că a fost o provocare la adresa mea”.

Imediat după sărbători, Stoianoglo scrie că președintele efectuează o vizită neoficială la Kiev, unde se întâlnește cu omologul său ucrainean.

„La cererea Maiei Sandu la această întâlnire este invitat – cine credeți? – bineînțeles, procurorul general al Ucrainei. (…) Cunosc conținutul acestei conversații, o voi reda în curând într-o formă procedurală, astfel încât toată țara să știe despre ea”, comunică Stoianoglo.

„Jumătate de an mai târziu, în cadrul asistenței juridice, partea ucraineană a prezentat înregistrări ale interogatoriilor, înregistrări ale altor acțiuni de investigație care confirmă, fără îndoială, că nici eu, nici soția mea, nu avem vreo tangență cu companiile ucrainene. Toate acestea sunt, fără îndoială, cunoscute de doamna Președinte. Totuși, un dosar penal falsificat a fost trimis în instanță”, susține procurorul general suspendat.

„Dosarul penal împotriva mea a devenit posibil doar după ce la putere au venit ”oamenii buni”. Autoritățile trebuiau cu orice preț să-și subordoneze Procuratura. Prin urmare, acest caz a fost doar un pretext pentru înlăturarea mea din funcție”, a conchis Stoianoglo.

Reacția Președinției

Cu referire la afirmațiile procurorului general suspendat, reprezentanții Președinției Republicii Moldova declară că președinta Maia Sandu respinge categoric acuzațiile că ar fi avut, la Kiev, discuții pe cazul Stoianoglo.

„Președinta Maia Sandu urmărește cu atenție reformarea Procuraturii și a întregului sector al justiției, care – după cum s-a spus și anterior – decurge cu dificultate. Șefa statului își exprimă încrederea că recentele schimbări în Procuratura Anticorupție vor produce rezultate credibile pentru societate și vor conduce la creșterea încrederii cetățenilor în actul justiției”, se arată în reacția Președinției.

***

În 2021, fostul şef al Procuraturii Anticorupţie Viorel Morari a anunţat că soția procurorului general al Republicii Moldova Alexandr Stoianoglo, a fost făcută beneficiara companiilor ucrainene Verlok Development Inc și Jet Business Limited, care aparțineau anterior controversatului om de afaceri Veaceslav Platon.

În noiembrie 2021, soția lui Stoianoglo, Ţvetana Kurdova s-a adresat cu o plângere la Ministerul Justiţiei din Ucraina precum că întreprinderile Verlok Development Inc şi Jet Business Limited au fost înregistrate pe numele său fără a i se cere acordul.

La rândul lor, reprezentanții Ministerului Justiţiei din Ucraina au declarat că notara din Kiev nu a admis ilegalităţi atunci când a înregistrat companiile pe numele soției procurorului general suspendat de la Chişinău. Constatarea se regăseşte într-un act de control efectuat de către Ministerul Justiţiei din Ucraina în baza unei plângeri depuse de Kurdova, potrivit anticorupție.md.

De cealaltă parte, procurorii moldoveni au declarat că plângerea adresată de Ţvetana Kurdova Ministerului Justiţiei din Ucraina ar fi făcut parte din strategia de apărare a lui Stoianoglo în dosarul intentat pentru abuz în serviciu la eliberarea şi achitarea lui Platon.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: