Stoianoglo
Максим Андреев, NewsMaker

Stoianoglo susține că președintele țării trebuie ales de către parlament. Ce se va întâmpla dacă nu va fi modificată Constituția?

Procurorul general Alexandr Stoianoglo susține că Moldova trebuie să revină la alegerea președintelui țării de către parlament. În cadrul unui interviu pentru publicația Kommersant, acesta a menționat că judecătorii Curții Constituționale nu pot fi trași la răspundere pentru deciziile pe care le iau în timpul mandatului.

Procurorul general Alexandr Stoianoglo este de părere că judecătorii Curții Constituționale nu ar fi trebuit să modifice Constituția în 2016, pentru ca președintele țării să fie ales direct de către popor. Și asta pentru că aceste competențe aparțin legislativului.

„Cu siguranță, modificările Constituției, ca și orice altă lege – și Constituția este o lege constituțională, pot fi realizate numai de către parlament. Nu am nicio îndoială”, a explicat șeful Procuraturii Generale.

Pe de altă parte, acesta a precizat că judecătorii Curții Constituționale nu pot fi trași la răspundere pentru deciziile pe care le-au luat.

„Din punct de vedere politic sau din punct de vedere constituțional, Curtea Constituțională poate revedea aceste decizii din proprie inițiativă și să întoarcă totul cum a fost. Din punct de vedere al urmăririi penale, nu există pârghii de tragere la răspundere a judecătorilor Curții Constituționale. Și asta pentru că judecătorii nu pot fi trași la răspundere pentru deciziile pe care le-au luat în timpul mandatului”, a precizat Stoianoglo.

Șeful Procuraturii Generale susține că modificările operate în 2016 trebuie revăzute, pentru că în acest mod a fost creat un procedent periculos.

„Existe motive pentru a revedea decizia chiar și numai din motivul ca să nu fie create astfel de precedente pentru viitor. Dacă vom păstra acest precedent, vorbesc în calitate de jurist, nu de om obișnuit și nu de procuror general, atunci Curtea Constituțională ar putea modifica Constituția în orice etapă, după cum consideră necesar. Din punct de vedere al creării actelor normative, este absolut incorect, pentru că este o atribuție a parlamentului. Sunt de acord cu declarațiile Dvs. că această decizie poate fi modificată de către Curtea Constituțională. Dacă parlamentul va considera că alegerile președintelui trebuie să se desfășoare conform unei alte scheme – poftim”, a conchis Stoianoglo.

***

În 2016, Curtea Constituțională a Moldovei, în frunte cu Alexandru Tănase, a modificat Legea Supremă a statului și a decis că președintele țării trebuie ales nu de către parlament, dar de către popor. Această decizie a provocat critici aprinse, pe motiv că o astfel de decizie trebuie luată de către parlament și nu de către judecători.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Digi24

Eugen Tomac, desemnat prim-ministru al României. S-a născut în Ucraina și are cetățenia R. Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat prim-ministru pe Eugen Tomac, consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni. Șeful statului a anunțat nominalizarea în cadrul unei conferințe de presă din 4 iunie, la Palatul Cotroceni.

Îl desemnez pe domnul Eugen Tomac pentru a forma Guvernul, din poziția de prim-ministru. (…) Am ales ca propunere de prim-ministru o persoană independentă de partidele din Parlament. Dar o persoană care are experiența politică de a discuta cu fiecare dintre partidele din Parlament, pentru că e nevoie de consens de la multe partide, pe multe probleme. (…) E un act de responsabilitate din partea mea și aștept aceiași responsabilitate de la partidele politice”, a declarat Nicușor Dan.

La rândul său, Eugen Tomac s-a declarat „onorat” că i-a fost încredințată sarcina de a forma noul Executiv.

Înțeleg din plin contextul dificil prin care trecem, cunosc așteptările românilor și sunt conștient de provocările pe care trebuie să le depășim împreună. Viziunea mea este clară: România se află într-un moment care cere, înainte de orice, responsabilitate. Doar așa putem oferi României direcția clară de care avem nevoie. (…) În acest spirit, îmi asum cu bună credință această misiune de a propune țării o echipă guvernamentală profesionistă, care să muncească pentru cetățeni. (…) Voi prezenta României o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic”, a spus premierul desemnat.

În continuare, Eugen Tomac trebuie să negocieze cu fiecare formațiune politică din Parlament pentru a vedea dacă poate strânge o majoritate pentru învestirea cabinetului său de miniștri.

Conform Constituției României, prim-ministrul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a elabora un program de guvernare și lista de miniștri. De asemenea, „la cel mult 10 zile de la desemnare”, trebuie să aibă loc votul de încredere în Parlament.

Pentru instalarea Guvernului, este nevoie de votul a minim 233 de parlamentari.

Cine este Eugen Tomac

Eugen Tomac s-a născut pe 28 iunie 1981, în satul Babele, raionul Ismail, pe teritoriul actual al Ucrainei.

De-a lungul timpului, a ocupat mai multe funcții în administrația publică. A activat în Ministerul Afacerilor Externe și în Administrația Prezidențială, unde a fost responsabil de relația cu românii de pretutindeni și consilier al lui Traian Băsescu.

A fost ales deputat în Parlamentul României în 2012 și reales în 2016. Și-a exercitat mandatul până în iunie 2019, când a demisionat după alegerea sa în Parlamentul European.

Din 2019 este eurodeputat din partea Partidului Mișcarea Populară (PMP). În actuala legislatură a Parlamentului European face parte din grupul Renew Europe.

Eugen Tomac este președintele PMP din 2022. Formațiunea a fost înființată în 2014 de fostul președinte Traian Băsescu.

În octombrie 2025, Nicușor Dan l-a numit pe Eugen Tomac consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni.

Eugen Tomac este un susținător al aderării Republicii Moldova la UE și al unirii Republicii Moldova cu România.

Acesta deține cetățenia României, Republicii Moldova și Ucrainei.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: