Procurorul general Alexandr Stoianoglo susține că Moldova trebuie să revină la alegerea președintelui țării de către parlament. În cadrul unui interviu pentru publicația Kommersant, acesta a menționat că judecătorii Curții Constituționale nu pot fi trași la răspundere pentru deciziile pe care le iau în timpul mandatului.
Procurorul general Alexandr Stoianoglo este de părere că judecătorii Curții Constituționale nu ar fi trebuit să modifice Constituția în 2016, pentru ca președintele țării să fie ales direct de către popor. Și asta pentru că aceste competențe aparțin legislativului.
„Cu siguranță, modificările Constituției, ca și orice altă lege – și Constituția este o lege constituțională, pot fi realizate numai de către parlament. Nu am nicio îndoială”, a explicat șeful Procuraturii Generale.
Pe de altă parte, acesta a precizat că judecătorii Curții Constituționale nu pot fi trași la răspundere pentru deciziile pe care le-au luat.
„Din punct de vedere politic sau din punct de vedere constituțional, Curtea Constituțională poate revedea aceste decizii din proprie inițiativă și să întoarcă totul cum a fost. Din punct de vedere al urmăririi penale, nu există pârghii de tragere la răspundere a judecătorilor Curții Constituționale. Și asta pentru că judecătorii nu pot fi trași la răspundere pentru deciziile pe care le-au luat în timpul mandatului”, a precizat Stoianoglo.
Șeful Procuraturii Generale susține că modificările operate în 2016 trebuie revăzute, pentru că în acest mod a fost creat un procedent periculos.
„Existe motive pentru a revedea decizia chiar și numai din motivul ca să nu fie create astfel de precedente pentru viitor. Dacă vom păstra acest precedent, vorbesc în calitate de jurist, nu de om obișnuit și nu de procuror general, atunci Curtea Constituțională ar putea modifica Constituția în orice etapă, după cum consideră necesar. Din punct de vedere al creării actelor normative, este absolut incorect, pentru că este o atribuție a parlamentului. Sunt de acord cu declarațiile Dvs. că această decizie poate fi modificată de către Curtea Constituțională. Dacă parlamentul va considera că alegerile președintelui trebuie să se desfășoare conform unei alte scheme – poftim”, a conchis Stoianoglo.
***
În 2016, Curtea Constituțională a Moldovei, în frunte cu Alexandru Tănase, a modificat Legea Supremă a statului și a decis că președintele țării trebuie ales nu de către parlament, dar de către popor. Această decizie a provocat critici aprinse, pe motiv că o astfel de decizie trebuie luată de către parlament și nu de către judecători.
La Trebujeni, în inima Orheiului Vechi, o construcție ridicată cu promisiunea unui spațiu pentru tineri și cu munca a zeci de voluntari a ajuns, oficial, proprietate personală a unui fost deputat socialist, care candidează din nou la Parlament, scrie Rise Moldova. Potrivit sursei citate, ceea ce partenerii străini prezentau în faza de construcție drept „Centru de tineret”, Nicolae Pascaru, candidatul Partidului Alianța Moldovenii, l-a trecut pe numele său drept „casă de locuit”. În declarația de avere, politicianul susține că a ridicat imobilul cu „forțe proprii în perioada 2018-2024”.
Rise Moldova notează că, în timp ce Pascaru lansa critici publice la adresa donatorilor străini, o organizație din Danemarca strângea fonduri pentru finisarea clădirii pe care politicianul o declară astăzi drept propria „casă”. Potrivit sursei, proiectul nu e finalizat, iar danezii continuă să adune fonduri. De cealaltă parte, Pascaru susține că deși ar fi înaintat un proiect pentru construcția centrului de tineret, nu a primit „nicio copeică”, iar casa a fost ridicată cu propriile forțe: „cu prieteni, cunoscuți, eu neamuri am, și am făcut-o”.
Investigația Rise Moldova
Potrivit Rise Moldova, în declarația de avere depusă la CEC, candidatul la funcția de deputat Nicolae Pascaru a menționat o casă de 177 m² construită cu forțe proprii, pentru care ar fi cheltuit 186.000 de lei, adică sub 10.000 de euro.
rise.md
Jurnaliștii au aflat că, pe 15 iulie 2025, Pascaru, angajat atunci ca antrenor la Criuleni, a cumpărat un teren de cinci ari la marginea satului Trebujeni, pentru doar o mie de lei, potrivit declarației sale de avere. A doua zi, YMCA Moldova anunța pe Facebook începerea lucrărilor pentru construirea unui centru destinat trainingurilor și taberelor de vară.
YMCA Moldova este o organizație de tineret, parte din rețeaua YMCA Europe (cofinanțată de Uniunea Europeană), organizația umbrelă care reunește asociațiile YMCA naționale din întreaga regiune. YMCA se descifrează din engleză ca Young Men’s Christian Association (Asociația Creștină a Tinerilor). Alianţa Naţională YMCA din Republica Moldova a fost înregistrată oficial în 2010. În prezent îl are ca președinte pe Dumitru Roibu, candidat la funcția de deputat din partea Partidului Alianța Moldovenii, pe lista căruia candidează și Nicolae Pascaru.
Rise Moldova notează că a identificat proiectul elaborat pentru construcția „Centrului de conferințe în stil rustic YMCA Moldova” chiar pe site-ul Federației Voievod, a cărui președinte a fost Pascaru. Potrivit documentului, în 2015, secretarul general al „Alianței Naționale YMCA Moldova”, adică Nicolae Pascaru, a cedat gratuit terenul, pe o perioadă de 99 de ani, pentru construcția „Centrului de conferințe în stil rustic YMCA Moldova”. Costul total estimat la acea vreme pentru construcție era de 187 de mii de euro.
Proiectul prevede construcția a patru clădiri și a unei piscine, împărțite în cinci etape de lucrări.
Potrivit Rise Moldova, lucrările au început cu sprijin extern. Un reprezentant YMCA World a donat 200 de dolari, iar Pascaru a mulțumit pe Facebook: „Banii aceștia ne vor ajuta să cumpărăm două tone de ciment, ceea ce va sprijini construcția”.
Jurnaliștii mai susțin că, în 2016, YMCA Europe a publicat o fotografie în care anunța că 20 de tineri participau la lucrările de construcție a Centrului.
rise.md
Potrivit jurnaliștilor, pe lângă YMCA Moldova, în 2016 este înființată o altă organizație: Asociația Obștească „Y’s Men’s Club” din Moldova, care intră sub umbrela Y’s Men International – o organizație creștină de voluntari menită să sprijine activitatea YMCA prin proiecte comunitare și strângere de fonduri. În 2018, un grup de danezi, membri ai Y’s Men din Danemarca, au vizitat Republica Moldova și Centrul de tineret de la Trebujeni. La acel moment, clădirea era ridicată, iar interiorul mobilat și decorat cu covoare și icoane.
rise.md
În urma vizitei, în 2019, Y’s Men din Danemarca lansa o campanie de colectare de fonduri pentru finalizarea Centrului de la Trebujeni. Într-un alt articol apărut în aceeași perioadă se scria că este nevoie de încă 25 de mii de euro pentru a încheia lucrările.
În 2022, YMCA Europe – organizația sub umbrela căreia se află asociația din Moldova – publică primele imagini cu clădirea Centrului de tineret. În imagini apare și politicianul. Între timp, „Centrului de conferințe în stil rustic” de la Trebujeni, așa cum se numea proiectul inițial, a fost inclus în lista campusurilor YMCA Europe, alături de alte 83 de locații de pe continentul european.
rise.md
În aprilie 2024, clădirea Centrului de tineret este înregistrată oficial la Cadastru drept „casă individuală de locuit”. Proprietarul bunului imobil este Nicolae Pascaru, notează sursa. În declarația de avere, Pascaru declară că ar fi cheltuit doar 186 de mii de lei, adică circa zece mii de euro, și că ar fi construit-o cu forțele proprii.
Reieșind din proiectul inițial, imobilul nu e finisat. Între timp, organizația daneză care și-a propus să sprijine tinerii din Republica Moldova continuă să strângă bani pentru ceea ce, în acte, a devenit curtea boierească a politicianului Nicolae Pascaru, scrie Rise Moldova. Pe site-ul oficial al Y’s Men Region Danemarca figurează un nou proiect: construcția unei clădiri suplimentare, cu 50 de locuri de cazare și o sală de conferințe.
Pentru sursa citată, Pascaru a declarat că deși ar fi înaintat un proiect pentru construcția centrului de tineret, nu a primit „nicio copeică”, iar casa a fost ridicată cu propriile forțe: „cu prieteni, cunoscuți, eu neamuri am, și am făcut-o”.
Acesta a justificat prețul scăzut prin faptul că locuința a fost construită din piatră și lemn. „Afară e de piatră, înăuntru e de lemn. La mine podelele sunt făcute din lemn. De lemn, ele sunt mai ieftine. Sus, mansarda, tot e pus mult lemn. Diferența e foarte mare. Dar dacă să betonezi, prețul se mai mărește. Și, iarăși, casa asta este de piatră. Înăuntru nu este făcută de tapet sau cum se mai cheamă”, a spus Pascaru.
