Stoianoglo
Максим Андреев, NewsMaker

Stoianoglo susține că președintele țării trebuie ales de către parlament. Ce se va întâmpla dacă nu va fi modificată Constituția?

Procurorul general Alexandr Stoianoglo susține că Moldova trebuie să revină la alegerea președintelui țării de către parlament. În cadrul unui interviu pentru publicația Kommersant, acesta a menționat că judecătorii Curții Constituționale nu pot fi trași la răspundere pentru deciziile pe care le iau în timpul mandatului.

Procurorul general Alexandr Stoianoglo este de părere că judecătorii Curții Constituționale nu ar fi trebuit să modifice Constituția în 2016, pentru ca președintele țării să fie ales direct de către popor. Și asta pentru că aceste competențe aparțin legislativului.

„Cu siguranță, modificările Constituției, ca și orice altă lege – și Constituția este o lege constituțională, pot fi realizate numai de către parlament. Nu am nicio îndoială”, a explicat șeful Procuraturii Generale.

Pe de altă parte, acesta a precizat că judecătorii Curții Constituționale nu pot fi trași la răspundere pentru deciziile pe care le-au luat.

„Din punct de vedere politic sau din punct de vedere constituțional, Curtea Constituțională poate revedea aceste decizii din proprie inițiativă și să întoarcă totul cum a fost. Din punct de vedere al urmăririi penale, nu există pârghii de tragere la răspundere a judecătorilor Curții Constituționale. Și asta pentru că judecătorii nu pot fi trași la răspundere pentru deciziile pe care le-au luat în timpul mandatului”, a precizat Stoianoglo.

Șeful Procuraturii Generale susține că modificările operate în 2016 trebuie revăzute, pentru că în acest mod a fost creat un procedent periculos.

„Existe motive pentru a revedea decizia chiar și numai din motivul ca să nu fie create astfel de precedente pentru viitor. Dacă vom păstra acest precedent, vorbesc în calitate de jurist, nu de om obișnuit și nu de procuror general, atunci Curtea Constituțională ar putea modifica Constituția în orice etapă, după cum consideră necesar. Din punct de vedere al creării actelor normative, este absolut incorect, pentru că este o atribuție a parlamentului. Sunt de acord cu declarațiile Dvs. că această decizie poate fi modificată de către Curtea Constituțională. Dacă parlamentul va considera că alegerile președintelui trebuie să se desfășoare conform unei alte scheme – poftim”, a conchis Stoianoglo.

***

În 2016, Curtea Constituțională a Moldovei, în frunte cu Alexandru Tănase, a modificat Legea Supremă a statului și a decis că președintele țării trebuie ales nu de către parlament, dar de către popor. Această decizie a provocat critici aprinse, pe motiv că o astfel de decizie trebuie luată de către parlament și nu de către judecători.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: