Stoltenberg îl contrazice pe Macron: NATO nu intenționează să trimită trupe în Ucraina. Avertizarea Moscovei

Alianța Nord-Atlantică nu intenționează să trimită trupe terestre în Ucraina. Declarația a fost făcută de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după ce președintele francez Emmanuel Macron a admis, în urma unei întâlniri ai liderilor europeni la Paris, că pentru a obține victoria asupra Rusiei în război, Occidentul ar putea trimite forțe terestre în Ucraina. În reacție, Kremlinul a avertizat că un război dintre Rusia și NATO este „inevitabil”, dacă țările occidentale vor interveni cu trupe.

Stoltenberg a spus că „aliații NATO oferă un sprijin fără precedent Ucrainei”: „Fac acest lucru din 2014. Am intensificat ajutorul după invazia la scară largă, dar nu există planuri de a staționa trupele NATO pe teritoriul ucrainean”, scrie BBC.

Și cancelarul german Olaf Scholz a exclus posibilitatea ca țările europene și membrii alianței NATO să trimită trupe terestre în Ucraina.

Cu o reacție a venit și Kremlinul. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat pentru agenția TASS că dacă Occidentul va decide să trimită trupe terestre în Ucraina, între Rusia și NATO va izbucni „un război inevitabil”.

„În acest caz, vorbim nu despre probabilitatea, ci despre inevitabilitatea (unui conflict militar – nr. red.)”, a spus Peskov, răspunzând la o întrebare despre riscurile unei ciocniri directe între Rusia și NATO în Ucraina, scrie The Moscow Times.

Potrivit acestuia, țările care decid să ajute Kievul prin trimiterea de personal militar ar trebui să evalueze situația în același mod. El a îndemnat țările occidentale să se întrebe dacă acest lucru este în interesul lor, precum și al cetățenilor lor.

„În general, aici, probabil, chiar faptul de a discuta despre posibilitatea trimiterii anumitor contingente ale țărilor NATO în Ucraina este, desigur, foarte important, un element nou”, a subliniat Peskov.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tansim news agency

Fiul lui Ali Khamenei, ales noul lider suprem al Iranului. Ce se știe despre el?

Mojtaba Khamenei, fiul ayatollahului Ali Khamenei, a fost ales lider suprem al Iranului. Informația a fost anunțată de presa de stat iraniană, relatează BBC. Amintim că ayatollahul Ali Khamenei, fostul lider suprem al Iranului, a fost ucis în urma atacurilor SUA și Israelului.

Potrivit sursei citate, spre deosebire de tatăl său, Mojtaba Khamenei, în vârstă de 56 de ani, a rămas mult timp în umbră. El nu a ocupat niciodată funcții de stat, nu a ținut discursuri publice și nu a acordat interviuri, iar în spațiul public există doar un număr redus de fotografii și înregistrări video cu el.

Totuși, de-a lungul anilor au circulat zvonuri potrivit cărora, în culisele politicii iraniene, el ar avea o influență considerabilă. Telegrame diplomatice ale SUA, publicate de WikiLeaks la sfârșitul anilor 2000, îl descriau drept „puterea din spatele robelor religioase” – o persoană pe care cercurile conducătoare o considerau pe scară largă „capabilă și hotărâtă”.

Conform sursei citate, alegerea lui Mojtaba Khamenei ar putea fi controversată. Republica Islamică a fost fondată în 1979, după răsturnarea monarhiei, iar ideologia sa pornește de la principiul că liderul suprem trebuie ales pentru autoritatea sa religioasă și pentru calitățile dovedite de lider, nu pe baza moștenirii dinastice.

În timpul conducerii sale, Ali Khamenei a vorbit despre viitoarea conducere a Republicii Islamice doar în termeni foarte generali. Unul dintre membrii Consiliului Experților — organul religios care alege liderul suprem — a declarat acum doi ani că Ali Khamenei s-ar fi opus ideii de a-și înainta fiul drept candidat pentru această funcție în viitor. Totuși, el însuși nu a comentat niciodată public aceste presupuneri.

Cine este Mojtaba Khamenei

Mojtaba Khamenei s-a născut pe 8 septembrie 1969 în orașul Mashhad, din nord-estul Iranului, și este al doilea dintre cei șase copii ai lui Khamenei. Studiile medii le-a făcut la școala religioasă „Alavi” din Teheran. Potrivit presei iraniene, la vârsta de 17 ani, Mojtaba a efectuat de mai multe ori perioade scurte de serviciu militar în timpul războiului iraniano-irakian.

În 1999, Mojtaba Khamenei a plecat la Qom — oraș sfânt considerat unul dintre cele mai importante centre ale teologiei șiite — pentru a-și continua educația religioasă. Potrivit sursei citate, până atunci el nu purta veșminte clericale, iar motivele pentru care a decis să intre la un seminar religios la vârsta de 30 de ani rămân neclare, în condițiile în care, de obicei, acest lucru se face la o vârstă mult mai tânără.

Mojtaba Khamenei rămâne un cleric de rang mediu. În ultimele zile, presa și oficiali apropiați de centrele de putere din Iran au început să-l numească pe Mojtaba Khamenei „ayatollah” — un titlu religios înalt. Potrivit unor observatori, acest lucru ar putea fi o încercare de a-i ridica statutul religios și de a-l prezenta drept un candidat convingător pentru rolul de lider. În sistemul de educație religioasă, obținerea titlului de „ayatollah” și predarea la niveluri avansate sunt considerate un indicator al cunoștințelor unei persoane și reprezintă unul dintre criteriile și condițiile pentru alegerea viitorului lider. Totuși, un precedent similar a existat deja: Ali Khamenei a primit titlul de „ayatollah” la scurt timp după ce, în 1989, a devenit al doilea lider suprem.

Numele lui Mojtaba Khamenei a ajuns în centrul atenției publice în timpul alegerilor prezidențiale din 2005, câștigate de populistul-conservator Mahmoud Ahmadinejad. Candidatul reformist Mehdi Karroubi l-a acuzat pe Mojtaba de implicare în vot prin Corpsul Gardienilor Revoluției Islamice și miliția Basij, care ar fi distribuit bani grupurilor religioase pentru a-l ajuta pe Ahmadinejad. Patru ani mai târziu, acuzațiile s-au repetat, iar realegerea lui Ahmadinejad a declanșat proteste masive, cunoscute sub numele de „Mișcarea Verde”, unii manifestanți scandând împotriva ideii că Mojtaba ar putea succeda tatălui său. Mustafa Tajzadeh, vice-ministru de interne la acea vreme, a numit rezultatele „o lovitură de stat electorală”, susținând că a fost „la cererea directă a lui Mojtaba Khamenei”. După alegerile din 2009, candidații reformiști Mir-Hossein Mousaviși Mehdi Karroubi au fost plasați sub arest la domiciliu.

Săptămâna trecută, ministrul apărării al Israelului a declarat că oricine va deveni succesorul ayatollahului Ali Khamenei va fi „o țintă clară pentru eliminare”.

***

În prezent, Orientul Mijlociu este scena unui conflict militar, după ce Statele Unite ale Americii și Israelul au lansat, pe 28 februarie, o operațiune militară împotriva Iranului, constând în atacuri aeriene asupra unor ținte militare și strategice. Cele două țări afirmă că operațiunea vizează eliminarea programul nuclear și balistic al Teheranului, precum și înlăturarea regimului teocratic iranian.

În prima zi a operațiunii, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, împreună cu mai mulți oficiali de rang înalt, a fost ucis.

De la începutul ostilităților, Iranul a lansat lovituri de represalii împotriva Israelului și a unor baze militare americane din regiune. Totodată, în Liban, gruparea militantă Hezbollah, susținută de Iran, este implicată în confruntări cu armata israeliană în sudul țării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: